Superba poveste a catedralei Notre Dame din Alba Iulia, care ascunde cel mai important monument al Renaşterii, din Transilvania
0Catedrala romano-catolică ”Sf. Mihail” din Alba Iulia cuprinde în ansamblul său şi cel mai important monument al Renaşterii timpurii din Transilvania. Capela Lázó este un edificiu eclectic, având în alcătuire atât elementele arhitecturale specifice Renaşterii italiene, cât şi soluţii mai arhaice de tradiţie gotică. A fost construită cu peste 200 de ani mai târziu decât Catedrala.
Capela a fost construită în dreptul vechiului portal de nord al catedralei, la începutul secolului al XVI-lea, lucrările încheindu-se în anul 1512. Închinată Sfântului Duh, capela a fost ctitorită şi donată Episcopiei Transilvaniei de către arhidiaconul de Tileagd, Ioan de Lázó.
Ioan de Lázó a fost un cleric erudit, cu o bogată cultură, având la bază o formaţie umanistă. S-a născut în anul 1448, în localitatea Lascov, din Slovacia de astăzi, şi a studiat la Academia Istropolitană din Pressburg (Bratislava), şi ulterior în Italia, probabil la Bologna. Aici l-a cunoscut pe Felix Schmied, un călugăr dominican din Ulm, care, în ton cu influenţele umanismului, folosea numele latinizat Felix Fabri, împreună cu care a plecat în 1483 într-un pelerinaj în Ţara Sfântă şi Egipt. Călătoria a durat până în ianuarie 1484 şi a fost consemnată detaliat de Felix Fabri într-un jurnal publicat iniţial în limba latină şi, mai târziu, tradus în germană, engleză şi franceză, devenind un veritabil ghid de călătorie.
”Între 1508 şi 1512, Ioan de Lázó se afla la Alba Iulia, unde probabil coordona lucrările de construcţie a capelei,
pe care o ctitoreşte, se pare, ca urmare a unei promisiuni făcute Fecioarei în timpul primului pelerinaj. Cinci ani mai târziu, în 1517, a plecat la Roma, unde a rămas până la sfârşitul vieţii. A murit de ciumă în 1523, la vârsta de 75 de ani şi a fost înmormântat în Rotonda Sfântul Ştefan din Roma. Capela Lázó este o construcţie de mici dimensiuni, de plan dreptunghiular, a cărei înălţime, la nivelul cornişei, nu o depăşeşte pe cea a colateralelor. Faţadele de vest şi nord sunt complet degajate, iar cea de est se leagă de nava laterală nordică exterioară, transformată câţiva ani mai târziu în capela Sf. Ana”, afirmă istoricul Cătălin Anghel.
În contrast cu concepţia renascentistă a edificiului, se situează bolta capelei, arhaică, de factura goticului târziu. Este vorba de o boltă sprijinită de nervuri, care formează o reţea de paralelograme, având la principalele puncte de intersecţie trei însemne heraldice aparţinând vicevoievodului Leonard Barlabássy (1501-1525), episcopului Ladislau Geréb de Vingard (1475-1501) şi arhidiaconului de Tileagd, Ioan de Lázó (1448-1523), ctitorul edificiului.
Capela Lazo în prezent, restaurată la fel ca şi Catedrala
”Eclectismul capelei, în alcătuirea căreia coexistă elemente ce amintesc de tradiţia gotică, alături de cele specifice Renaşterii din Lombardia, demonstrează că meşterul care a executat lucrările nu a fost străin ci, mai degrabă localnic, dar format pe şantiere din Ungaria, sau chiar la Oradea ori Alba Iulia, unde cei mai mulţi dintre episcopi erau persoane educate, care au studiat la importante universităţi europene şi au contribuit la pătrunderea în Transilvania a culturii umaniste şi a gustului pentru Renaştere”, afirmă Cătălin Anghel.
Notre Dame de Alba Iulia
Capela se încadrează perfect în ansamblul Catedralei romano-catolice. Un neavizat crede că a făcut parte dintotdeauna din cadrul lăcaşului de cult, încă de la începutul existenţei acestia. Catedrala ”Sf. Mihail” este de aproape aceeaşi vârstă cu celebrul lăcaş de cult din Paris, Notre Dame. Construcţia impunătoarei biserici din Alba Iulia a fost finalizată în 1291. Catedrala este cea mai veche construcţie din Cetate. Edificiul este reprezentativ pentru monumentele romanice din România şi reuneşte cele patru stiluri importante ale epocii medievale şi premoderne: romanic, gotic, renascentist şi baroc.
În perioada medievală, împreună cu incinta şi palatul episcopal catolic, erau protejate de o fortificaţie secundară care includea şi palatul princiar. Anterior, pe acelaşi amplasament se crede că a existat o altă biserică distrusă de invazia tătară din 1241-1242. În perioada Renaşterii, au fost adăugate două capele pe latura de nord, Lazo şi Sf. Ana, pentru ca în secolul al XVIII-lea să mai fie adăugată sacristia”, afirmă istoricul Constantin Inel.
Catedrala romano-catolică din Cetatea Alba Iulia
Monumentul a devenit una dintre principalele atracţii turistice ale oraşului. Intrarea principală în biserică se face prin faţada vestică, printr-o sală aflată între cele două turnuri. Turnul sudic a fost restaurat şi reamenajat recent prin amenajarea unui punct de belvedere la o înălţime de aproape 30 de metri. Interiorul monumentului a fost folosit de-a lungul secolelor şi ca loc de înhumare pentru personalităţile vremurilor. Într-una dintre cripte sunt depuse sarcofagele episcopilor romano-catolici din ultimii 200 ani.
De asemenea, în incintă se găsesc monumentele funerare ale lui Ioan (Iancu) de Hunedoara, guvernator al Ungariei, al fiului acestuia, Ladislau de Hunedoara, precum şi sarcofagele familiei Zapolya, Regina Isabella şi Ioan Sigismund, primul principe al Transilvaniei. Catedrala este în proprietatea Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Alba Iulia, care grupează un număr de 440.000 de credincioşi romano-catolici din toate judeţele Transilvaniei.
Citiţi şi: