Rămăşiţele partizanului Traian Pom ucis de securitatea comunistă, găsite şi deshumate în Apuseni după 66 de ani
0Arheologii şi istoricii au descoperit luni seara rămăşiţele pământeşti ale partizanului Traian Pom, ucis de fosta securitate comunistă în 1950 pe un munte din Apuseni. Osemintele eroului vor fi preluate de medici legişti, iar după realizarea verificărilor de către Parchetul Militar vor fi reînhumate.
Acţiunea de identificare a osemintelor partizanului din Auseni a fost organizată de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER). Activităţile din teren s+au desfăşurat luni şi marţi, 19 - 20 septembrie 2016, în colaborare cu Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca (MNIT), Parchetul Militar, Televiziunea Română, Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia, Muzeul de Istorie şi Ştiinţele Naturii Aiud şi Primăria comunei Bistra.
Victima se numeşte Pom Traian, născut în satul Novăceşti, com. Bistra, la data de 30 mai 1901, de religie greco-catolică. ”La începutul anului 1949, membrii organizaţiei de rezistenţă armată anticomunistă Frontul Apărării Naţionale, înfiinţată în decembrie 1948, şi-au amenajat o tabără în zona Bistra, în locul numit Groşi. În 4 martie 1949, asupra taberei partizanilor Securitatea a organizat şi întreprins un atac armat în urma căruia au rezultat victime de ambele părţi, fiind capturaţi mai mulţi prizonieri.
În această situaţie s-au aflat doi partizani originari din zonă, Nicolae Selagea din Dealu Capsei şi Ihuţ Traian din Aroneşti, care au fost intens urmăriţi şi până la urmă ucişi, primul în 2 sept. 1950 şi al doilea în 5 august 1952. Câtă vreme au fost fugari şi au stat ascunşi în munte, aceştia au fost ajutaţi de rude să supravieţuiască, fiind susţinuţi şi de unii localnici, catalogaţi de autorităţi drept chiaburi şi persoane reacţionare. Aceştia din urmă aveau o influenţă mare asupra membrilor comunităţii, îndemnând lumea să-i sprijine pe partizani deoarece în curând urma să izbucnească războiul dintre U.R.S.S. şi ţările occidentale, iar comunismul va fi înfrânt”, se afirmă într-un comunicat de presă al IICCMER.
Serviciul Judeţean a Securităţii Poporului Turda a organizat o acţiune represivă de intimidare şi constrângere a populaţiei din Bistra. În ziua de 14 august 1950, în zonă au fost trimise de la Turda mai multe cadre operative de securitate, care, în colaborare cu personalul Biroului de Securitate din Câmpeni şi cu miliţieni de la Posturile de Miliţie Bistra şi Câmpeni, au reţinut şi transportat la sediul Securităţii din Câmpeni circa 35 de persoane, acestea fiind rude apropiate ale partizanilor Nicolae Selagea şi Ihuţ Traian, dar şi cei consideraţi ca fiind chiaburi.
În urma aşa-ziselor cercetări, s-a constatat că pentru situaţia creată în Bistra se fac vinovaţi trei chiaburi, şi anume Pom Traian, Trifa Iosif şi Andreşel Ioan, primii doi fiind deja reţinuţi. Măsura dispusă de Securitate a fost ca cei trei să fie imediat executaţi în locuri prestabilite. Ca urmare, în dimineaţa zilei de 16 august 1950, Pom Traian şi Trifa Iosif au fost aduşi de la Câmpeni la Bistra, de unde au fost transportaţi pe jos şi executaţi prin împuşcare, în locuri diferite. După execuţia acestora, în aceeaşi zi, Andreşel Ioan a fost ridicat de acasă şi împuşcat în munte, la locul cunoscut sub denumirea de Poarta între Căi, în acel loc fiind şi îngropat.
Pom Traian a fost împuşcat şi îngropat pe Dealul Muntelui, în zona Coasta Rea, pe locul numit Halci, situat la circa 5 km în linie dreaptă faţă de centrul comunei. Trupurile celor trei victime au fost înhumate a doua zi, în 17 august. Pentru săparea gropilor de mormânt, introducerea cadavrelor şi astuparea lor, au fost aduse cu forţa rude ale celor doi partizani, precum şi alţi chiaburi din Bistra, care fuseseră cu toţii anchetaţi la Câmpeni, moartea consătenilor fiindu-le dată ca exemplu. Conform mărturiilor, pe trupul fiecărei victime a fost pusă o bucată de carton inscipţionată cu textul: „Cine face ca mine, să păţească ca mine”. Pe locul mormintelor, rudele victimelor nu au avut voie să pună vreo cruce sau un alt semn. (Sursa fotografiilor - Ilie George Grecu)
Citiţi şi:
Strada-emblemă din Alba Iulia care păstrează parfumul şi farmecul oraşului de odinioară
Semnificaţia culorilor. Ce rol joacă fiecare nuanţă în viaţa omului şi de ce maşinile roşii sunt cele mai furate
Cum se calculează factura la energie electrică şi de ce energia pură reprezintă doar o treime din costul final
Poveşti puţin ştiute despre Cetatea Alba Carolina, magnet pentru zeci de mii de turişti într-un colţ de rai al României
Ţuica, mândria românilor. Cum se prepară şi din ce se obţine celebra băutură alcoolică în Ardeal
Cercetaşii, din nou la modă în România. Cum să stai opt zile în tabără în pădure, fără telefon sau tabletă