Pârtia de schi abandonată din Apuseni
0Primăria Horea din Munţii Apuseni a demarat în urmă cu mai mulţi ani proiectului unei pârtii de schi printr-un program guvernamental, care, însă, a fost abandonat.
Iniţiativa amenajării pârtiei a aparţinut Primăriei Horea care a propus includerea proiectului în programul naţional ”Schi în Carpaţi”, transformat, ulterior, în ”Schi în România”. Administraţia locală a organziat o licitaţie pentru amenjarea pârtiei şi instalarea unui telescaun, câştigată de firma Acomin SA Deva.
Ministerul Dezvoltării condus la vrea respectivă de Elena Udrea a decontat pentru realizarea proiectului tehnic, amenajarea şi defrişarea zonei în care urma să existe pârtie, respectiv pentru turnarea fundaţiilor la pilonii viitorului telescaun.
”Proiectul s-a blocat când a căzut guvernul PDL şi a venit la guvernare USL, în mai 2012. Pârtia urma să aibă o lungime de 850 de metri, telescaun şi tunuri pentru zăpadă. Suprafaţa vizată de proiect se întinde pe 36 de hectare, de pe care a fost nevoie de defrişarea pădurii. Primarul spune că zona avea statut de păşune împădurită, ceea ce a permis amenajarea zonei fără costuri mari. ”Ar fi păcat să nu fie finalizată. Suntem dispuşi să venim şi noi cu cofinanţare. Valoarea rămasă a investiţiei este de 2 milioane de euro, din care cea mai mare parte este costul telescaunului ce va fi adus din Austria”, a spus primarul din Horea.
”Transursoaia”, cum l-au botezat deja localnicii, este asfaltat integral şi porneşte din DN1, la Huedin, urcă domol spre zona de deal din localitatea Călăţele, până la Fântânele, unde devine mai abrupt, şi apoi până în vârful Dealului Negru. De aici şoseaua coboară din nou, spre barajul de la Beliş şi urmează cursul Văii Belişului, până în localitatea Poiana Horii. Drumul devine cu adevărat spectaculos de la Poiana Horii, unde trece prin pădurile virgine, spre Ursoaia, ca într-un final să coboare spre Mătişeşti (Horea) şi Albac, făcând legătura cu DN 75.
Programul naţional de construire a pârtiilor de schi a fost aprobat încă din 2003 de executivul condus de Adrian Năstase. Denumit ”Schi în Carpaţi”, planul a fost aprobat prin lege şi prevedea ca Ministerul Turismului să identifice zonele potrivite din România pentru practicarea schiului şi a altor sporturi de iarnă. Cinci ani mai târziu, Emil Boc a dat startul unui proiect intitulat ”Schi în România”. Era practic proiectul vechi, reşapat. Hotărârea prevedea că investiţiile trebuiau făcute cu bani de la bugetele locale. Atunci când acestea nu erau suficiente, urmau să fie transferaţi şi bani de la bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale.