O vizită imperială: ce l-a impresionat pe împăratul austriac Iosif al II-lea în Cetatea Alba Carolina
0Ori de câte ori a vizitat Alba Iulia, Împăratul de la Viena a fost fascinat de istoria oraşului roman Apulum, de portul de la Partoş, dar şi de Cetatea Alba Carolina, pe care o considera cea mai impozantă şi importantă din Transilvania.
24 mai 1773, Transilvania, Karlsburg (n.a. Alba Iulia). Împăratul Iosif al II-lea sosise în Cetatea Alba Carolina. Jurnalul său de călătorie ne oferă privilegiul de a vedea fortificaţia de la Alba Iulia prin ochii monarhului.
Împăratul Iosif al II-lea nota: „Principala cetate a ţării are 7 bastioane, 2 cavalieri, 6 raveline, 5 redute şi 4 contragarde în faţa bastioanelor, dintre care însă 2 raveline, 2 redute şi 1 contragardă împreună cu şanţul exterior nu sunt încă terminate [...]. Karlsburg era mai demult sediul oficial al principilor ţării şi se numea Alba Iulia. După ce împăratul Carol al VI-lea a ridicat aici o cetate, a primit numele de Alba Carolina. Cazematele din cetate nu sunt încă terminate complet“.
„Nu am mai văzut cetate atât de frumoasă“
Din însemnările sale aflăm şi care erau clădirile importante din Cetate în acea vreme. Unele, cum sunt Palatul Episcopal Romano-Catolic, Catedrala Romano-Catolică şi Palatul Prinncipilor se păstrează şi în zilele noastre. Catedrala este cea mai veche clădire păstrată în Cetate.
„În interiorul cetăţii se află: 1. reşedinţa episcopului; 2. catedrala, unde pot fi văzute diferite morminte ale principilor ţării; 3. cea de-a doua archivum publicum, unde se păstreză instrumenta publica, precum cele de la Cluj, însă într-o ordine mai bună; 4. monetăria şi turnătoria, o clădire minunată; 5. arsenalul; 6. mănăstirea trinitarienilor, al cărui ordin nu se mai întâlneşte altundeva în ţară; 7. conventul bulgarilor şi seminarul înfiinţat de către episcopul Stoica pentru clerici. La miazăzi de cetate de află târguşorul Karlsburg, unde locuiesc germani, saşi, unguri şi valahi, şi chiar şi până la 35 de familii de evrei, care altfel nu sunt toleraţi nicăieri altundeva în ţară [...]. După aceea am mers în Karlsbug şi am mâncat, seara am mers în cetate şi în jurul fortificaţiilor, nu am mai văzut cetate atât de frumoasă, ca şi construcţie”.
Din Jurnalul său aflăm cum şi-a petrecut şi ziua de 25 mai 1773, tot în Cetate. Mai exact nouă ore. Pentru început, o oră şi jumătate a poposit în fostul Palat al Principilor Transilvaniei.
Împăratul Iosif al II-lea/Sursa: Proiectul „Memoria Urbis“, finanţat de Primăria Alba Iulia
La începutul anilor 1700, austriecii au hotărât ca două dintre curţile Palatului, cea de mijloc şi cea estică, să fie destinate armatei. Aici a funcţionat Arsenalul şi Cazarma Artileriei. Tot atunci, partea vestică a Palatului a revenit revină Episcopiei Romano-Catolice (reînfiinţată).
„Alba Carolina a fost aleasă de către prinţul Eugen, iar construcţia ei a început în anii 1716 şi 1717. Din anul 1726 s-au întrerupt lucrările şi nu este încă complet terminată, însă putem spune că a fost construită cu măreţie, vizibilă în piatra folosită, în magnificenţa statuilor de pe porţi şi basoreliefuri, unde se vede că nu s-au făcut economii, plintele sunt magnifice, cazematele sunt curate şi frumoase, spaţiu generos, contragărzile, bastioanele detaşate şi redutele sunt foarte potrivite, păcat doar că este foarte dominată de 2 sau 3 aşezări, dar cu toate acestea se vede de pe dealurile care se află totuşi la o distanţă de 5 600 de stânjeni”, nota împăratul.
A doua vizită în Cetate
Zece ani mai târziu, în 1783, Iosif al II-lea poposea din nou în Cetatea Alba Carolina. De această dată, împăratul a vizitat Biserica Báthory, aflată la acea vreme într-o stare avansată de degradare. A fost motivul pentru care monarhul a decis dezafectarea lăcaşului de cult.
Biserica, înainte de demolare/Sursa: Proiectul „Memoria Urbis“, finanţat de Primăria Alba Iulia
După ce a servit o perioadă scurtă ca depozit militar pentru armata austriacă din Cetate, a fost demolată. După 1898, an al demolării parţiale, pe fundaţiile vechi este construit Gimnaziul Superior Romano-Catolic Majláth. În zilele noastre aici funcţionaeză corpul central al Universităţii „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia.
Rămas în conştiinţa românilor ardeleni ca „bunul împărat“, Iosif al II-lea (1765-1790) a făcut numeroase vizite în Transilvania, ca să cunoască realităţile din teritoriile controlate de la Viena, să afle problemele supuşilor săi, în străduinţa de a le rezolva.
Cetatea în zilele noastre
Cetatea Alba Carolina, a cărei piatră de temelie a fost pusă în urmă cu 301 ani, a cunoscut în ultimii ani transformări spectaculoase, care o fac tot mai vizibilă pe „tortul“ turistic al Europei.
Cetatea Alba Carolina,văzută de la înălţime/Sursa: Facebook/Calin Magda
În paralel cu lucrările de restaurare, cofinanţate din fonduri europene, s-a avut în vedere si valorificarea patrimoniului său cultural de excepţie. Cu un calendar al evenimentelor tot mai bogat de la un an la altul, Alba Iulia s-a transformat în oraşul cu cea mai mare scenă şi cel mai mare décor din România, desfăşurate între zidurile celei mai mari Cetăţi din România.
Sursa informaţiilor legate de vizita împăratului Iosif al II-lea: Proiectul „Memoria Urbis“, finanţat de Primăria Alba Iulia. (Articol scris de Nicu Neag)