Economia judeţului Alba în Epoca de Aur: primul export de încălţăminte şi de maşini de cusut la târguri din străinătate

Economia judeţului Alba era structurată, în perioada regimului comunist, pe domeniile de activitate care s-au dezvoltat ulterior: minerit, prelucrarea lemnului, metalurgie, industria uşoară şi industria chimică. Marile fabrici funcţionau şi dădeau de lucru la aproape 90.000 de locuitori ai judeţului. În prezent puţine din marile fabrici comuniste mai sunt în activitate. Nu s-a adaptat la economia de piaţă şi au dat faliment.

Cei mai mari agenţi economici care funcţionau în ”epoca de aur” erau exploatările miniere din Apuseni, întreprinderile de prelucrare a lemnului din Sebeş şi Blaj, fabricile Refractara şi Ardeleana din Alba Iulia, fabrica Căprioara din Sebeş, uzina chimică din Zlatna, uzina de produse sodice din Ocna Mureş, întreprinderea metalurgică din Aiud, uzinele de maşini-unelte şi armament din Cugir. 

Export de încălţăminte în URSS şi Belgia

După constituirea judeţului, în 1968, toate aceste fabrici au intrat în coordonarea comitetului de partid, care se „îngrijea“ ca rezultatele economice să fie cele aşteptate la Bucureşti. Presa vremii relatează câteva dintre marile „realizări“ ale activităţii „oamenilor muncii“. Astfel, în iunie 1968 este marcat momentul primului export de încălţăminte de la întreprinderea Ardeleana. 40.000 de perechi de încălţăminte au fost exportate în URSS şi Belgia, iar alte 10.000 de perechi urmau să fie trimise peste hotare. 

De la uzina mecanică din Cugir nu „scăpa“ niciun cuvânt despre producţia de armament. Se scotea în evidenţă, în schimb, activitatea fabricii de maşini-unelte. „Uzina mecanică din Cugir a expediat pentru târgul internaţional de la Poznan - R.P. Polonă - o freză universală, una verticală şi două tipuri de maşini de cusut: Ileana şi Iris. De la începutul anului, produsele constructorilor de maşini-unelte din Cugir au fost prezente la alte opt târguri şi expoziţii internaţionale, care s-au ţinut la Tripoli, Leipzing, Teheran, Paris, Sidney, Belgrad, Budapesta şi Barcelona“, se susţinea într-un articol de presă.

„Depăşire de plan rotunjită“

Relatările laudative erau completate de veritabile critici la adresa întreprinderilor care nu îndeplineau planul. O comparaţie relevantă surprindea realizările de la uzinele din Zlatna şi Ocna Mureş. „În timp ce la uzina chimică-metalurgică din Zlatna depăşirea de plan a fost rotunjită, fabricându-se peste prevederi, în numai 10 zile, 3 tone de acid sulfuric şi 5 tone de sulfat de cupru, la Uzina de produse sodice din Ocna Mureş se bate pasul pe loc. Este foarte curios de ştiut ce s-a întâmplat cu chimiştii de pe Mureş care au pierdut cadenţa ritmului înalt de producţie”.

Ambele uzine sunt acum închise. La Zlatna procedura de faliment a fost încheiată, în timp ce la Upsom Ocna Mureş este abia la început. Aprecieri similare existau şi în legătură cu alte două fabrici, care funcţionau în Sebeş „Dacă «Sebeşul» a reuşit să pună semnul egalităţii între planificare şi realizat, colectivul fabricii «Căprioara» a pierdut din acumulările depăşirilor de plan mai mult de 1.000 de articole diferite de marochinărie”. Nici aceste societăţi nu mai funcţionează în prezent. 

Investiţii străine de 1,5 miliarde de euro după 1990

Economia planificată şi centralizată de la începutul existenţei judeţului Alba s-a transformat, treptat, în ultimii 20 de ani în economie de piaţă. Societăţile de stat şi private care nu s-au putut adapta au intrat în faliment. Golul lăsat de aceste firme a fost acoperit parţial de investiţii private, cu capital românesc, străin sau mixt. Judeţul Alba a înregistrat după 1990 investiţii străine de circa 1,5 miliarde de euro. Majoritatea este concetrată în Sebeş, Alba Iulia, Blaj, Cugir şi în câteva localităţi rurale. Zona Munţilor Apuseni, respectiv oraşele Aiud şi Ocna Mureş, resimt din plin absenţa unor proiecte care să ofere locuri de muncă. 

Cele mai mari investiţii străine sunt concentrate în zona muncipiului Sebeş şi sunt reprezentate de fabricile Kronospan şi Holtzindustrie Schweighofer. Toto aici va fi construită viitoarea fabrică Daimler, cu un cost de 300 de milioane de euro. La Blaj se remarcă fabrica Bosch, construită cu sprijinul important al Consiliului Judeţean, în timp ce la Cugir sunt prezenţi de peste 10 ani nemţii de la Daimler prin societatea Star Transmission. Alba Iulia vine puternic din urmă prin fabrica de componente auto a investitorului VCST din Belgia.

Economia judeţului Alba în 1968: