Cercetările savantului român Sergiu Pașca, incluse în primele 10 realizări științifice mondiale ale anului 2022
0Cercetările realizate de savantul Sergiu Pașca s-au impus ca fiind printre cele mai relevante 10 performanțe științifice ale anului 2022, la nivel mondial, într-un clasament al revistei „The Week”.
Injectarea de celule umane în creierul șobolanilor pentru a studia tulburările psihice, realizată de echipa de cercetători de la Universitatea Stanford din SUA, coordonată de Sergiu Pașca, se află pe locul 9 în acest top.
Înainte au fost plasate fuziunea nucleară care a produs pentru prima dată mai multă energie decât a consumat, telescopul James Webb, realizarea unui vaccin universal sau schimbarea traiectoriei unui asteroid. Descoperirea realizată de Sergiu Pașca sa se află înainte de o altă realizare importantă: obținerea de embrioni în laborator fără a utiliza ouă sau spermă.
Într-o lucrare pe care a publicat-o în octombrie 2022, echipa sa din Stanford a transformat celulele pielii umane în celule stem și apoi în neuroni. Apoi au transplantat acești neuroni în creierul șobolanilor nou-născuți, unde aceștia au prosperat cu succes în noul lor mediu. Acestea au format conexiuni cu propriile celule ale creierului animalelor, ghidându-le comportamentul.
Noi tratamente pentru autism și schizofrenie
Pașca speră că acest lucru va permite cercetătorilor să studieze și să înțeleagă mai bine tulburările de neuro-dezvoltare precum autismul și schizofrenia şi să experimenteze o serie de tratamente. Cercetătorii practică deja tehnica plasării în cultură, a unor ţesuturi de creier uman obţinute din celule stem.
Dar, în laborator, „neuronii nu ajung la mărimea pe care ar avea-o într-un creier uman adevărat”, a explicat Sergiu Paşca, principalul autor al studiului publicat în revista Nature.
În plus, aceste ţesuturi plasate în cultură în afara corpului uman nu permit studierea simptomelor pe care le generează un defect apărut în funcţionarea lor. Transplantându-le într-un animal tânăr, „am constatat că organoidele pot să devină destul de mari şi vascularizate” şi, deci, să fie alimentate de reţeaua sangvină a şoarecelui, ajungând să ocupe până la aproximativ o treime din emisfera creierului animalului”.
Echipa de la Universitatea Stanford a utilizat într-un final noua sa tehnică folosind organoide prelevate de la pacienţi diagnosticaţi cu o boală genetică - sindromul Timothy.
Cercetătorii au observat că în creierul acelui şoarece organoidele creşteau mai puţin repede şi aveau o activitate mai redusă în comparaţie cu organoidele provenite de la pacienţi sănătoşi. Pe termen lung, noua tehnică ar putea fi utilizată pentru a testa o serie de medicamente noi, au declarat doi oameni de ştiinţă care nu au participat la acest studiu, dar care au comentat concluziile sale în revista Nature.
20 de premii și distincții în domeniul medical
Sergiu Paşca, născut pe 30 ianuarie 1982, este un medic şi om de ştiinţă româno-american, care lucrează în prezent ca profesor de psihiatrie şi ştiinţe comportamentale la Universitatea Stanford din Statele Unite. Și-a petrecut copilăria în Aiud în perioada ultimilor ani ai comunismului din România. A studiat Medicina în România, iar din 2009 trăiește în SUA.
Începând din ianuarie 2014, dr. Sergiu Paşca conduce propriul său grup de cercetare în domeniul bolilor neuropsihiatrice în calitate de membru al corpului profesoral al Universităţii Stanford în California. A primit în total circa 20 de premii şi distincţii din partea unor organizaţii şi societăţi din domeniul medical.
A fost inclus de cotidianul The New York Times pe lista sa de Vizionari în Medicină şi Ştiinţe şi este câştigătorul din 2018 al Premiului Vilcek pentru Promisiune Medicală Creativă, atribuit de Fundaţia Vilcek. În 2022, cercetătorul româno-american a susţinut un discurs în cadrul celebrelor conferinţe TED despre ingineria inversată a creierului uman în condiţii de laborator.