Cât de poluată este România. Aplicaţia accesibilă oriunde în lume care permite oricui să evalueze nivelul contaminării
0Cotidianul „The New York Times“ a realizat o aplicaţie care permite comparaţii interactive între poluarea aerului din diferite oraşe ale planetei.
Cetăţenii pot vedea cum se compară cea mai gravă poluare înregistrată în lume cu aerul local. Datele preluate de la Berkeley Earth vizează particulele microscopice dăunătoare PM 2.5, care produc ravagii asupra sănătăţii umane.
Potrivit Agenţiei pentru Protecţia Mediului din Statele Unite, limita superioară a calităţii aerului catalogat drept „bun” este de 12 micrograme / metru cub / 24 de ore. Potrivit jurnaliştilor The New York Times, poluarea cu particule exterioare a fost responsabilă pentru aproximativ 4,2 milioane de decese la nivel mondial în 2015, majoritatea fiind concentrate în estul şi sudul Asiei. Alte milioane de oameni s-au îmbolnăvit din cauza respiraţiei aerului poluat.
Această poluare fină provine, în principal, din lucrurile care ard: cărbune în centrale, benzină în autovehicule, substanţe chimice în procesele industriale sau materiale lemnoase şi orice altceva se aprinde în timpul incendiilor. Particulele sunt prea mici pentru a se vedea cu ochiul liber – fiecare de aproximativ 35 de ori mai mici decât un grăunte de nisip fin de plajă – dar în concentraţii ridicate aruncă o „ceaţă” pe cer. Şi, atunci când sunt inspirate, fac ravagii asupra sănătăţii umane.
Informaţii privind nivelul de poluare cu particule la nivelul României. Sursa: Berkeley Earth
PM 2.5 poate distruge apărarea organismului uman, pătrunzând adânc în plămâni şi chiar intrând în fluxul sanguin. S-a demonstrat că accentuează astmul şi alte tulburări pulmonare şi creşte riscul de atac de cord şi accident vascular cerebral. Această poluare microscopică, numită pentru că fiecare particulă este mai mică de 2,5 micrometri, a fost, de asemenea, legată de probleme de dezvoltare la copii şi deficienţe cognitive la vârstnici, precum şi de naşteri premature şi greutăţi scăzute la naştere.
Poluarea aerului la nivelul globului în noiembrie 2019. Sursa: The New York Times
Poluarea cu pulberi înrăutăţeşte simptomele astmului, respectiv tuse, dureri în piept şi dificultăţi respiratorii. Expunerea pe termen lung la o concentraţie scăzută de pulberi poate cauza cancer şi moartea prematură. În Alba Iulia, în cele mai „poluate” zile, concentraţiile de particule PM 2.5 au atins, în lunile mai şi noiembrie 2018, valori de peste 400 micrograme / metru cub, un nivel considerat „periculos” pentru sănătatea cetăţenilor.
TOP măsurătorilor maxime înregistrate la staţia din Alba Iulia, în perioada 2016 – 2019:
An – zi / lună – ora – valoarea PM 2.5
2018 – 15 noiembrie – ora 23:00 – 401.8
2018 – 8 mai – ora 21:00 – 400.6
2018 – 26 octombrie – ora 19:00 – 117.4
2019 – 5 mai – ora 10:00 – 114.9
2019 – 4 octombrie – ora 22:00 – 111.1
2018 – 1 noiembrie – ora 20:00 – 104.4
2019 – 13 octombrie – ora 22:00 – 102.7
2018 – 11 decembrie – ora 06:00 – 98.3
2018 – 27 ianuarie – ora 09:00 – 85.7
2017 – 1 ianuarie – ora 19:00 – 82.2
2018 – 28 ianuarie – ora 01:00 – 82.2
2017 – 20 ianuarie – ora 21:00 – 81.6
2017 – 2 ianuarie – ora 23:00 – 79.3
2018 – 28 ianuarie – ora 00:00 – 79.2
2017 – 20 ianuarie – ora 19:00 – 78.7
2017 – 2 ianuarie – ora 18:00 – 78.1
2017 – 20 ianuarie – ora 22:00 – 77.1
2017 – 17 februarie – ora 22:00 – 77.1
2019 – 11 aprilie – ora 06:00 – 76.6
2018 – 27 ianuarie – ora 23:00 – 76.1
Comparativ, aerul înregistrat anul trecut în California, când o „pătură” groasă de fum provenită de la cel mai distructiv incendiu din istoria statului – „Camp Fire” a ridicat valorile PM 2.5 la aproape 200 micrograme / metru cub. În situaţia respectivă, oamenii au fost sfătuiţi să limiteze activităţile în aer liber.
Poluarea în Bucureşti în raport cu oraşul american San Francisco
Chiar şi aceste valori sunt cu mult mai mici în comparaţie cele înregistrate în recenta criză a calităţii aerului din nordul Indiei. În cea mai poluată zi din luna noiembrie, nivelurile de particule PM 2.5 din New Delhi au atins peste 900 de micrograme / metru cub, trecând cu mult peste pragul definit drept „periculos” (cu valori maxime de 500 de micrograme/metru cub).