Alba: Prăgşorul, obicei de Paşti vechi de peste două secole în Ţara Moţilor

Prăgşorul începe în Vinerea Mare, la ora 20.00, şi se se încheie abia la Duminica Tomii, în 30 aprilie. În cea mai mare comună din Munţii Apuseni, Bistra, se practică, de mai bine de 250 de ani, un obicei de Paşti cu care comunitatea se mândreşte datorită unicităţii lui.

Prăgşorul  este o combinaţie complexă de sărbătoare religioasă şi laică, dar include şi practici păgâne.

„Se spune că Prăgşorul a fost adus în Bistra, pe la 1750, de la Roma, de Petru Pavel Aron, Episcop greco - catolic originar din această comună din Munţii Apuseni. Specialiştii spun că  este singura comună din ţară în care există un astfel de obicei“, a spus Mirela Baba de la Centrul „Augustin Bena“ din Alba Iulia.

Partea religioasă a obiceiului

Obiceiul este practicat de o ceată de feciori din satele comunei numiţi „crai“. Tinerii pun în curtea bisericii toaca şi ţevile special pregătite pentru „puşcături“ cu carbid. Toaca este păzită de către crai, cu schimbul, ca să nu fie furată. În caz contrar, va trebui răscumparată, altfel cinstea organizării „Prăgşorului“  revine grupului de feciori care au furat-o, dar pe cheltuiala crailor.

Pe tot parcursul nopţii de vineri spre sâmbătă,„Mormântul Domnului“, realizat în incinta bisericii, este păzit de crai, îmbrăcaţi în ţinută militară şi înarmaţi cu suliţe.Garda se schimbă din 10 în 10 minute, la semnul comandantului.

Din Vinerea Mare, şi până în dimineaţa celei de a doua zile de Paşti, se bate toaca şi se puşcă din ţevile pregătite special.

A doua zi de Paşti, după slujba de la biserică, Craii îmbracă portul popular şi, însoţiţi de un taraf, merg prin sat, din casă în casă şi invită fetele să participe la balul organizat de ei, care începe în seara aceleiaşi zile. Fetele le oferă bani şi ouă roşii. Cea mai darnică este aleasă „Prima Crăiasă“ a Prăgşorului.

Balul ţine luni şi marţi şi se reia în Duminica Tomii, prima după Paşti.