Curtea Constituțională a amânat, pentru a patra oara, decizia privind pensiile magistraților

Curtea Constituțională a amânat din nou pronunțarea unei decizii cu privire la Legea pensiilor speciale ale magistraților, stabilind un nou termen peste aproape o lună.

UPDATE Toader Tudorel: Este firesc ce a decis CCR

„Să observăm că au venit toți cei nouă judecători la ședință. Dacă în precedent li s-a refuzat termenul, de data aceasta chiar președinta CCR, văzând documentele depuse între timp, a propus să acorde un nou termen. Ceea ce este firesc: dacă a venit acea expertiză de la Înalta Curte, de la Ministerul Muncii, pe baza lor se face decizia care trebuie să arate dacă legea este conformă sau nu cu Constituția”, a declarat fostul judecător CCR Toader Tudorel la Antena 3.

Ce se întâmplă cu sesizarea privind tăierea pensiilor speciale dacă astăzi se decide suspendarea lui Dacian Dragoș?

„Curtea poate funcționa și cu minimum 6 judecători. Au cerut prelungire pentru studierea documentației. Vor vota judecătorii care participă la deliberări. Dacă participă 8 și sunt 4 „pentru” și 4 „împotrivă”, atunci se intră în blocaj. A mai fost o astfel de situație, până când a fost numit un nou judecător. Convingerea mea este că nu vom ajunge acolo. Dragoș nu va fi suspendat sau revocat; va trece cu o respingere ca neîntemeiată.

Dacă rămân 4 la 5 sau 5 la 4, se poate ca unul să migreze, dacă tot a făcut-o de două ori”, a adăugat el.

UPDATE 10.36 O Nouă amânare

Judecătorii CCR au decis să amâne pronunțarea, după 30 de minute de la începerea ședinței Următorul termen a fost stabilită pentru ziua de 11 februarie.

„Având în vederea cererea de întrerupere a deliberărilor pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul cauzei, precum și a documentelor depuse de autorul sesizării în data de 15 ianuarie 2026 (expertiză contabilă extrajudiciară pro causa) și a unor prevederi legale incidente (art.211 alin.(6) din Legea nr.303/2022), în temeiul dispozițiilor art.57 și art.58 alin.(3) din Legea nr.47/1992, Curtea Constituțională a decis amânarea pronunțării asupra obiecției de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu pentru data de 11 februarie 2026”, este decizia CCR.

Inițial, CCR ar fi trebuit să se pronunțe asupra acestui caz pe data de 10 decembrie, însă hotărârea a fost amânată pentru 28 decembrie. În acea zi, dar și în cea care a urmat, CCR nu s-a putut pronunța din lipsă de cvorum, după ce cei patru judecători propuși de PSD (Mihai Busuioc, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Cristian Deliorga) au părăsit sala. Prin urmare, conducerea Curții a stabilit data de 16 ianuarie, în încercarea de a adopta o decizie.

Decizia Curții de Apel care poate schimba soarta votului

Tot vineri ar trebui se pronunțe și Curtea de Apel București cu privire la contestația avocatei Silvia Uscov, membră AUR, referitoare la numirile numirile judecătorilor CCR Dacian Dragoș și Mihai Busuioc.

Dacă instanța hotărăște pe fond suspendarea celor doi până la o decizie definitivă, decizia în cazul pensiilor magistraților ar putea fi afectată. Întrebat despre posibilitatea unui asemenea scenariu, președintele Nicușor Dan a lăsat de înțeles că este pregătit să facă o nouă numire la Curte.

Nou raport transmis de ÎCCJ

Pe de altă parte, indiferent de hotărârea CAB, scenariul unei noi amânări este cât se poate de probabil. Înalta Curte de Casație și Justiție a anunțat joi depunerea la Curtea Constituțională a unui nou raport de expertiză, despre care instanța condusă de Lia Savonea spune că ar demonstra faptul că legea asumată în Parlament de Guvernul Bolojan conduce la anularea totală a pensiilor de serviciu.

„În contextul sesizării de neconstituționalitate formulate anterior, a fost realizată o expertiză de specialitate independentă, în baza căreia Înalta Curte de Casație și Justiție va depune la Curtea Constituțională a României note suplimentare de susținere a argumentelor deja formulate împotriva legii privind pensiile de serviciu ale magistraților, promovată de Guvernul Bolojan. Rezultatele expertizei sunt clare și fără echivoc: aplicarea noii legi conduce la anularea totală a pensiei de serviciu. Toate calculele arată, pe toate ipotezele, așa cum vom prezenta, că pensia de serviciu va fi mai mică decât cea pe contributivitate, respectiv: – pentru magistrații de la judecătorii/parchetele de pe lângă acestea, cu 36% mai puțin; pentru cei de la tribunale/parchetele de pe lângă acestea, cu 35% mai puțin;pentru cei de la curțile de apel/parchetele de pe lângă acestea, cu 33% mai puțin; pentru judecătorii ÎCCJ, cu 51% mai puțin”, a transmis ÎCCJ.

Magistrații s-ar pensiona la 65 ani din 2042

Proiectul de reformă aflat în prezent pe masa Curții Constituționale vizează schimbarea formulei de calcul a pensiei, care ar urma să fie stabilită la 55% din media indemnizațiilor brute realizate în ultimii cinci ani de activitate, cu un plafon de cel mult 70% din ultima indemnizație netă. În același timp, documentul propune majorarea vechimii minime necesare pentru pensionare de la 25 la 35 de ani, precum și creșterea vârstei de pensionare până la 65 de ani.

Noile reguli ar urma să fie introduse treptat. Proiectul prevede o perioadă de tranziție de 15 ani, care ar începe la 1 ianuarie 2026, interval în care vârsta de pensionare ar crește gradual, cu câte un an. Potrivit acestei propuneri, în 2042 magistrații ar urma să poată ieși la pensie la vârsta de 65 de ani.