Vulnerabilitate majoră în industria de apărare. Cum a autorizat statul român pentru producția de armament o firmă deținută de afaceriști din Federația Rusă

Un contract militar pentru achiziția a 1.059 de blindate destinate Armatei Române scoate la iveală o breșă îngrijorătoare în sistemul de protecție a informațiilor clasificate și a infrastructurii critice. În ciuda avertismentelor repetate la nivel european privind influența capitalului ostil, statul român a autorizat funcționarea în industria de apărare a firmei Automecanica SA, o entitate achiziționată în anul 2023 de afaceriști din Federația Rusă. Contactat de Adevărul, ministrul Apărării, Radu Miruță, pasează responsabilitatea către antreprenorul principal în cadrul acestui contract, firma Otokar (Turcia), dar și către Ministerul Economiei. Într-un punct de vedere transmis în scris la solicitarea Adevărul, ministrul Irineu Darău anunță înăsprirea legislației pentru preîntâmpinarea unor astfel de cazuri.

La finalul anului 2024, Ministerul Apărării a semnat cu compania turcă Otokar un contract de aproximativ 857 de milioane de euro, fără TVA, pentru furnizarea a 1.059 de autovehicule blindate tactice ușoare 4x4 COBRA II. Vehiculele urmau să fie produse atât în Turcia, cât și în România, iar pentru componenta locală, Otokar a format un consorțiu cu Automecanica SA din Mediaș.

Ceea ce părea un proiect strategic pentru modernizarea Armatei Române s-a transformat rapid într-un scandal cu implicații de securitate națională.

Afaceriști din Federația Rusă au preluat Automecanica în plină invazie rusă asupra Ucrainei

Până în 2023, Automecanica SA era controlată de Nick Stirban, un om de afaceri cu activități în Austria. Însă, în ianuarie 2023 – la aproape un an de la invazia rusă în Ucraina – compania și-a schimbat structura acționariatului.

Potrivit Digi24.ro, câte 33% din acțiunile lui Stirban au ajuns la Andrei Scobioală și la Automecanica SKB Property SRL, firmă deținută de Serghei Glinka. În noiembrie 2023, cei doi au devenit acționari majoritari, cu câte 48% din acțiuni.

Serghei Glinka este un om de afaceri cu conexiuni puternice la Moscova. El a ocupat timp de două decenii funcția de director executiv și membru în Consiliul de Administrație la Transmashholding, cea mai mare companie rusă de material rulant, inclusă de autoritățile americane pe lista companiilor care susțin invazia rusă în Ucraina. Beneficiarii finali ai acestei companii sunt oligarhii Iskandar Makhmudov, Dmitry Komissarov, Andrei Bokarev și Kirill Lipa, toți plasați sub sancțiuni internaționale, notează Digi24.ro.

În anul 2013, Glinka a fost inclus de revista Forbes printre cei mai bogați 300 de oameni de afaceri din Federația Rusă, fiind partener de afaceri cu Maksim Liksutov, fost primar adjunct al Moscovei, dar și cu politicianul moldovean Renato Usatîi, fost primar al orașului Bălți, pe care l-a sponsorizat în 2014.

Andrei Scobioală, administratorul Automecanica SA, are la rândul său legături directe cu Federația Rusă, notează Digi24.ro. Acesta deține cetățenie română, moldovenească și rusă, conduce compania Sisteme Apărare România (SAROM) și a fost implicat în mai multe firme din Rusia. Informațiile indică faptul că familia Scobioală este strâns legată de afacerile lui Serghei Glinka.

Cum încalcă contractul regulamentele europene

Situația devine și mai complicată în contextul sancțiunilor internaționale. Uniunea Europeană a adoptat până în prezent 19 pachete de măsuri restrictive împotriva Rusiei, iar Regulamentul 833/2014 interzice explicit atribuirea contractelor de achiziții publice persoanelor juridice controlate direct sau indirect de entități rusești.

Interdicția se aplică inclusiv subcontractanților, dacă aceștia reprezintă mai mult de 10% din valoarea contractului – exact cazul Automecanica SA în proiectul blindatelor.

Articolul 12 din același regulament interzice participarea deliberată la activități care au drept scop eludarea măsurilor restrictive, chiar dacă participanții nu urmăresc în mod direct acest scop, dar acceptă posibilitatea ca acțiunile lor să producă un astfel de efect.

Otokar: Automecanica SA deține licențe furnizate de statul român

Și mai surprinzător este faptul că Automecanica SA deține licențe eliberate de statul român, inclusiv pe cea de operator național de apărare, cel puțin potrivit susținerilor reprezentanților Otokar într-un răspuns pentru Digi24.ro.

„Proiectul din România reprezintă cel mai mare contract de export din Turcia și unul dintre cele mai ample din Europa (...) Automecanica SA este unul dintre subcontractorii locali ai Otokar și deține licențe ANCEX, furnizate de clientul nostru, Ministerul Apărării din România, precum și licența de operator național”, a transmis Otokar pentru Digi24.ro.

Potrivit Legii nr. 232/2016, pentru ca un operator economic să desfășoare în România activități legate de industria de apărare, este necesară o autorizație eliberată de Ministerul Economiei, emisă pe o perioadă de trei ani, cu posibilitatea de prelungire după parcurgerea întregii proceduri de autorizare. Pentru a obține acest document, operatorul economic este obligat să obțină mai întâi un aviz prealabil pozitiv emis de MApN, MAI, SRI, SIE, STS și SPP. Acest aviz are un rol esențial, întrucât analizează și confirmă că operatorul economic îndeplinește condițiile de securitate necesare pentru a desfășura activități în industria națională de apărare și nu reprezintă un risc pentru securitatea națională. Autorizația este valabilă pentru o perioadă de 3 ani de la data emiterii acesteia, cu posibilitatea de prelungire după parcurgerea în integralitate a procedurii de autorizare.

Așadar, este cel puțin suspect modul în care statul român a dat undă verde producției de armament pe teritoriul României pentru o companie controlată de persoane conectate direct la Federația Rusă.

Ministrul Apărării pasează responsabilitatea către Ministerul Economiei

Contactat de Adevărul pentru a lămuri această situație, ministrul Apărării, Radu Miruță, a pasat responsabilitatea către alte instituții, inclusiv către Ministerul Economiei, pe care chiar el l-a condus până în decembrie 2025.

„Nu este ceva ce ne implică direct pe noi. Contractul nostru este cu Otokar și ei sunt penalizați în fiecare zi. (...) Acolo responsabilă este CEISD, nu este MApN. Dacă se face o astfel de tranzacție, intră sub verificările CEISD. (N.red. – Automecanica SA) nu este implicată direct în contractul cu Ministerul Apărării. Pot fi contracte paralele. Pentru această mașină blindată Cobra, Ministerul Apărării interacționează cu Otokar. Ei au câștigat licitația și au prezentat un subcontractor cu care ministerul este de acord. Ministerul le-a dat o factură de 40 de milioane de euro penalități și mai vine una tot așa. (...) Povestea cu producerea de armament pe teritoriul României este la Ministerul Economiei, nu la Ministerul Apărării. Acolo sunt autorizațiile. Sunt 162 de firme în România care sunt autorizate de o serie de instituții pentru a fi furnizori de armament și securitate”, a declarat Miruță pentru Adevărul.

Ministrul Economiei: „Este nevoie și de reguli mai stricte”

Ministrul economiei, Irineu Darău, a subliniat, într-un răspuns transmis în scris pentru Adevărul, că se au în vedere modificări legislative pentru a preîntâmpina astfel de situații.

„La toate nivelurile, statul român monitorizează atent situația și se va asigura că nu vor exista vulnerabilități materializate pe lanțul de producție. Se au în vedere inclusiv modificări legislative și de proceduri pentru a preîntâmpina din timp astfel de situații. Consider că este nevoie și de reguli suplimentare mai stricte la modificările de acționariat”, a transmis Irineu Darău pentru Adevărul.

Soluția de ultimă oră: Otokar cumpără Automecanica

Pe 28 ianuarie, Otokar și Automecanica SA au semnat un memorandum de înțelegere prin care compania turcă ar urma să achiziționeze 96,77% din acțiunile Automecanica SA.

Achiziția este estimată la 85 de milioane de euro, iar la semnarea memorandumului cu Andrei Scobioală și Automecanica SKB Property SRL au fost achitați deja cinci milioane de euro, cu titlu de avans. Si atunci, se ridicǎ întrebarea pentru autoritațile române:  tranzacția si incasarea avansului nu aveau nevoie de autorizarea CEISD.

Totuși, rămâne neclar ce au făcut instituțiile statului în toată această perioadă, raportat la atribuțiile lor legale și, în special, cum de a fost menținută autorizația de producător local pentru societatea cu acționariat rus.

Pentru a afla punctul de vedere al legislativului în acest caz, Adevărul a contactat reprezentanți ai partidelor aflate la guvernare în comisiile de apărare din Senat și Camera Deputaților. Deși în general nu se sfiesc să își spună punctul de vedere cu privire la alte teme, prin care pot câștigă electorat, de aceasta datǎ fie au refuzat sǎ răspundă întrebărilor jurnaliștilor Adevărul, fie nu au putut fi contactați.

Adevărul a transmis întrebări legate de lanțul deciziilor și efectuarea verificărilor și către instituțiile implicate, printre care MApN, Ministerul Economiei și ANCEX, autoritatea națională din România responsabilă cu controlul exporturilor, importurilor și altor operațiuni cu produse militare. Puncte de vedere au fost solicitate și Guvernului României și președintelui României, comandantul suprem al Armatei. Vom publica răspunsurile pe măsură ce le vom primi.