Va trimite România militari în Ucraina? Ce prevede acordul bilateral de securitate România-Ucraina

Acordul bilateral de securitate dintre România și Ucraina reprezintă un mesaj indirect adresat Rusiei, în care arătăm că ajutorul pentru țara vecină nu se va opri. Acest acord, la fel ca articolul 5 din Tratatul NATO, nu ne obligă să trimitem militari la război, spune experta Iulia Joja.

România și Ucraina, prin președinții Klaus Iohannis și Volodimir Zelenski, au semnat joi, la Washington un acord bilateral de securitate.

România se alătură astfel celor 22 de state semnatare ale Declarației G7 plus Uniunea Europeană, care parafează acest tip de acord. „Participanții au decis să își continue cooperarea pentru a ajuta Ucraina să se apere împotriva agresiunii Rusiei până când Ucraina va prevala” – se arată în preambulul Declarației.

Iulia Joja, expertă în securitate europeană la Washington, explică de ce a fost semnat un astfel de tratat:

„Aceste tratate bilaterale încheiate de România și alte 22 de state cu Ucraina sunt pilonii unui pod către calitatea de membru al NATO. Deoarece nu s-a găsit înțelegerea sau voința politică suficientă pentru a promite Ucrainei o dată la care să adere, pentru că există anumite state, care se opun integrării Ucrainei în NATO în condițiile actuale de război, se oferă aceste tratate bilaterale numite garanții de securitate” – spune experta.

Joja se întreabă retoric: „Ce garanții de securitate poate oferi România Ucrainei, în plus față de ce oferă deja? Eu nu înțeleg acest lucru. De aceea, probabil vom vedea că nu există foarte mult conținut concret în aceste înțelegeri bilaterale”.

Un mesaj indirect pentru Rusia

Practic, ele trebuie înțelese atât cel România, cât și celelalte, spune experta, drept un angajament pe termen mediu pentru a continua ajutorul pentru Ucraina, în special cel de securitate.

„Este un mesaj indirect din partea Alianței și din partea României, în cazul acesta, adresat Rusiei, în care transmitem că ajutorul pentru Ucraina nu se va opri, pentru că știm că pariul Rusiei este că noi vom obosi să ajutăm Ucraina și vom renunța sau vom reduce pe parcurs ajutorul”, explică specialista în securitatea europeană.

Ea precizează că Rusia a investit foarte multă energie, propagandă, diplomație, amenințări nucleare pentru a reduce sprijinul politic și militar pentru Ucraina. „În acest context, angajamentul din partea României este foarte binevenit”, a concluzionat Joja.

Experta susține că nu se așteaptă să fie făcută publică varianta completă și necenzurată a acestui acord, deoarece în continuare România ezită, cu mici excepții, să facă public ajutorul militar pentru Ucraina. „Unul dintre argumentele României pentru care ascunde ajutorul este de a nu da prea multe informații Rusiei. Deci, și din acest punct de vedere mă aștept să vedem o variantă cenzurată”, spune ea.

„Va trimite România militari în Ucraina”

Joja explică faptul că acordul practic nu ne obligă să trimitem trupe sau ajutoare în Ucraina.

„Nu trebuie să înțelegem aceste acorduri sau tratate bilaterale drept un angajament al țărilor precum România de a interveni militar în sprijinul Ucrainei. Nu ne obligă să trimitem militari în Ucraina”, explică specialista.

Ea a precizat că România sau Franța sau celelalte state pot să trimită trupe indiferent de Tratatul NATO sau de aceste acorduri bilaterale. „Este o înțelegere care se face adhoc, nu e nevoie de asemenea garanții de securitate. Sunt niște lucruri cu totul și cu totul separate, înțelegerea aceasta bilaterală, NATO, articolul 5”

Joja susține că nici măcar celebrul articol 5 al Tratatului NATO, care prevede că dacă un membru este atacat celelalte țări îl vor ajuta, nu presupune obligația de a trimite militari.

„Chiar dacă acum Ucraina ar fi fost primită în NATO, articolul 5 nu ne-ar obliga să trimitem trupe în ajutor, ne recomandă, dar nu ne obligă.”

Cooperarea în domeniul apărării

Acordul are efecte în mai multe domenii, cel al apărării fiind esențial. Singura informație concretă aici se referă la sistemul Patriot pe care România îl donează.

În rest, vorbim despre angajamente luate pentru viitor, fără a se preciza nimic concret.

Redăm mai jos ce prevede acest capitol:

A. Asigurarea unei forțe durabile capabile să apere Ucraina acum și în viitor

1. De la începutul războiului la scară largă, România a oferit Ucrainei sprijin multidimensional și cuprinzător, inclusiv: asistența umanitară; gestionarea fluxului de refugiați și a șederii lor durabile și demne în România; asistență militară și de securitate; sprijin în domeniul securității energetice; asigurarea unor coridoare de tranzit și de transport fiabile pentru exporturile ucrainene, în special pentru cereale și alte produse agricole; asigurarea tragerii la răspundere pentru crimele comise în Ucraina de forțele Federației Ruse. România își va continua sprijinul multidimensional pentru Ucraina pe durata prezentului acord, cu aceeași dinamică din perioada 2022-2024.

2. România va continua să sprijine Ucraina, atât timp cât este nevoie pentru ca Ucraina să prevaleze, menținând actualul nivel dinamic al asistenței, inclusiv pachetele de asistență militară convenite între cele două ministere ale apărării. În 2024, sprijinul suplimentar oferit de România va fi determinat de nevoile exprimate de Ucraina, în coordonare cu partenerii noștri și în conformitate cu procedurile existente între ministerele apărării din cele două țări. România va dona Ucrainei un sistem PATRIOT, în conformitate cu decizia Consiliului Suprem de Apărare a Țării din 20 iunie 2024.

3. Ca parte a cooperării în domeniul apărării, România va facilita tranzitul tuturor echipamentelor necesare pe teritoriul său către Ucraina, cât de rapid posibil.

4. Participanții vor continua dialogul bilateral și cu alți parteneri pentru a face schimb de opinii și de lecții învățate cu privire la amenințările reprezentate de rachete și UAV-uri.

5. Pentru a asigura îndeplinirea obiectivelor menționate mai sus, participanții vor organiza anual un dialog strategic la nivel înalt privind apărarea și politica de securitate, în cadrul căruia vor fi discutate toate aspectele de interes legate de securitate și apărare pentru oricare dintre participanți, inclusiv în vederea consolidării securității regionale.

6. Participanții vor explora modalități de a oferi asistență sistemului ucrainean de sprijin medical militar în tratarea și reabilitarea militarilor ucraineni.

7. Participanții vor colabora, precum și cu alți parteneri internaționali ai Ucrainei, pentru a sprijini forțele de securitate și apărare ale Ucrainei și pentru a spori reziliența și capacitatea Ucrainei de a descuraja și de a se apăra împotriva atacurilor viitoare și de a preveni escaladarea agresiunii în curs, prin furnizarea continuă de asistență în materie de securitate.

8. De asemenea, România se angajează să sprijine în continuare Ucraina, prin intermediul instrumentelor dezvoltate de Uniunea Europeană și NATO, cum ar fi Instrumentul european pentru pace și Pachetul cuprinzător de asistență al NATO, cu scopul de a consolida interoperabilitatea forțelor de securitate și apărare ale Ucrainei cu NATO și de a reconstrui sectorul de apărare al Ucrainei.

Răspunsul la întrebarea „Va trimite România militari în Ucraina” este: cu siguranță acest acord bilateral nu ne obligă să facem acest lucru.