„Tomata” în pericol: Mai puțin de jumătate dintre fermieri și-au depus facturile, chiar și în județul campion al programului
0Ministerul Agriculturii a anunțat joi, 9 octombrie 2025, modificarea actului legislativ care reglementează programul de susținere a producerii de legume în spații protejate astfel încât și bonurile fiscale să constituie dovezi ale comercializării legumelor. Termenul final de depunere a documentelor de comercializare se apropie.
Modificarea vine mult mai târziu decât și-ar fi dorit fermierii, dar mai rămân câteva zile pentru ca astfel de documente să poată fi totuși depuse, termenul-limită de depunere a dovezilor de valorificare în cadrul programului fiind 15 octombrie. Modificarea operează, de asemenea, pentru 2026 și 2027.
„Prin actul normativ adoptat se introduce posibilitatea ca rapoartele generate de aparatele de marcat electronice fiscale, însoțite de raportul fiscal de închidere zilnică „Z”, să fie recunoscute drept documente justificative care dovedesc obținerea sau valorificarea producției de legume care fac obiectul Programului.
Această modificare răspunde solicitărilor venite din partea fermierilor și are ca scop simplificarea procesului administrativ de justificare a producției, precum și creșterea accesibilității sprijinului pentru toți producătorii activi”, au anunțat reprezentanții Ministerului Agriculturii.
Persoanele fizice care produc legume în spații protejate și care s-au înscris în program au avut posibilitatea să justifice valorificarea producției prin intermediul filelor din carnetul de comercializare a produselor agricole, exact așa cum prevăd normele. Modificarea solicitată este foarte importantă în schimb pentru acei producători de legume organizați ca Persoană Fizică Autorizată (PFA), Întreprindere Individuală (II), sau Întreprindere Familială (IF). Ei vând în continuare în piețe consumatorilor finali și s-au dotat cu case de marcat fiscale. De altfel, în forma inițială, pusă în transparență, a hotărârii de guvern care reglementează programul de susținere a producerii de legume în spații protejate a existat această posibilitate de justificare a produselor comercializate.
„Avem fermieri care sunt organizați ca II, PFA, au accesat fonduri europene și vând la piața liberă și a apărut necesitatea, odată cu implementarea acestor programe, pentru a-și justifica producția și cantitățile care sunt cerute de program. (...) Și în piețele de en-gros încă mai e reticență din partea celor care cumpără să ia documente de la noi. Pe de altă parte, casa de marcat este racordată direct la ANAF, Fiscul are informația. Este foarte bine și pentru ANAF să își facă o evaluare la ceea ce se întâmplă, iar Ministerul Agriculturii poate afla oricând cantitățile care s-au vândut. Deci beneficiile folosirii caselor de marcat fiscale sunt foarte mari, întrebarea noastră este de ce a dispărut din forma finală a actului normativ”, a declarat Ion Păunel, reprezentantul Uniunii Salvăm Țăranul Român.
Această structura asociativă a cerut încă de acum câteva luni modificarea hotărârii de guvern și introducerea posibilității ca fermierii să poată justifica vânzarea produselor cu rapoartele generate de aparatele de marcat electronice fiscale, însoțite de raportul fiscal de închidere zilnică „Z”, alături de e-factura și fila din carnetul de comercializare.
Mai multe renunțări în program decât oricând
Data limită pentru depunerea documentelor care dovedesc comercializarea legumelor produse în spații protejate în cadrul programului este în acest an 15 octombrie. Deși e greu de precizat care anume sunt cauzele întârzierii, în județul Olt, județul cu cei mai mulți fermieri înscriși, campion al programului încă de la lansarea acestuia, în 2017, din cei peste 5.000 fermieri înscriși au prezentat până acum dovezile de comercializare mai puțin de jumătate, conform informațiilor furnizate pentru „Adevărul” de directorul Direcției Agricole Județene Olt, Ion Drăgoi.
2025 este primul an în care fermierii nu au mai fost limitați să se înscrie în program cu doar 1.000 m.p., ci au putut solicita sprijin de minimis pentru întreaga suprafață protejată cultivată cu legume. Măsura a fost adoptată și pentru că fermierii au ajuns, în timp, să-și divizeze suprafețele, depunând solicitări pe numele rudelor. Schimbarea condiției și-a arătat rapid roadele, numărul fermierilor înscriși scăzând în Olt la puțin peste 5.000, în condițiile în care în 2024, de exemplu, au fost peste 8.000 solicitări în primăvară și alte peste 8.000 în toamnă (programul s-a derulat pe două cicluri de producție). În acest an, în schimb, suprafața angajată a fost mult mai mare, de 12.300 de hectare. 65 dintre fermierii înscriși inițial au renunțat la program, nemaisolicitând vizita autorităților în teren pentru a se constata înființarea culturilor și, ulterior, stadiul acestora. Doar suprafața aferentă celor 65 de cereri este 1.300 hectare.
Directorul DAJ Olt estimează că în cele câteva zile rămase pentru depunerea documentelor necesare se vor mai adresa fermieri, însă numărul total al acestora nu va trece, la final, de 4.000.
Fermierii care solicită sprijin de minimis acordat în cadrul programului pentru susținerea producerii de legume în spații protejate ar putea primi 1,5 euro/m.p. (în cazul în care suma alocată finanțării programului nu asigură câte 1,5 euro/m.p., se va proceda la corecție, în funcție de suprafața totală pentru care se solicită sprijin).
Suprafața minimă cultivată impusă prin program este de 1.000 m.p., însă solicitanții au și alte condiții de respectat, cumulativ. Printre acestea, să prezinte documente doveditoare pentru comercializarea unor cantități minime impuse prin norme (ardei gras/lung/gogoșar - 2.000 kg/1.000 mp; ardei iute - 600 kg/1.000 mp; castraveți - 4.000 kg/1.000 mp; ceapă verde - 100.000 bulbi/plante/1.000 mp; fasole păstăi - 1.500 kg/1.000 mp; salată -10.000 plante/1.000 mp; spanac - 1.000 kg/1.000 mp; tomate - 3.000 kg/1.000 mp; varză - 4.000 kg /1.000 mp; vinete 4.000 kg/1.000 mp); să prezinte registrul tratamentelor fito-sanitare corect completat și verificat de reprezentanții autorității fitosanitare; să obţină legume care nu depăşesc conţinutul maxim aplicabil reziduurilor de pesticide (verificarea se face prin sondaj). O altă condiție importantă este aceea de a nu depăși, în sectorul producției primare de produse agricole, luând în calcul și prezentul ajutor de minimis, echivalentul în lei a 50.000 euro//întreprindere/întreprindere unică pe durata ultimilor 3 ani.
Programul de sprijin a început în 2017, în primii ani fiind adresat exclusiv pentru producerea de tomate, cu intenția declarată de a crește cantitatea de tomate pusă pe piață de producătorii români în extrasezon. În timp, având în vedere solicitările producătorilor, gama de produse pentru care se acordă sprijin s-a extins, la fel și perioada de producere și comercializare, însă România continuă să importe cu mult mai mult decât exportă, balanța fiind negativă pentru toate legumele incluse în programul de sprijin. Salata și spanacul sunt singurele pentru care suprafața cultivată este în creștere, pentru celelalte legume, inclusiv tomatele, suprafețele fiind în scădere în ultimii ani, în ciuda sprijinului acordat.
Beneficiarii acestui sprijin financiar sunt:
- producătorii agricoli persoane fizice care dețin atestat de producător emis în baza Legii nr.145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței produselor din sectorul agricol, cu modificările și completările ulterioare, valabil până la data de 31 decembrie a anului în care se solicită sprijinul;
- producătorii agricoli persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale și întreprinderi familiale, constituite potrivit prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 44/2008 privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 182/2016;
- producătorii agricoli persoane juridice.