Video Tehnici de ornare. Cea mai rapidă metodă pentru a avea ouă curcubeu de Paște VIDEO

Există nenumărate metode de vopsire și ornare sau încondeiere a ouălor, care diferă de la o casă la alta, de la o regiune la alta. Printre acestea, unele sunt simple și extrem de rapide, dar de mare efect.  

Mai sunt câteva ore până când creștinii sărbătoresc Paștele Ortodox. Nelipsite de la această sărbătoare sunt ouăle vopsite. Tradițional, ouăle de Paște se pregătesc folosindu-se culori obținute natural, din coji de ceapă, frunze de nuc sau de mesteacăn, flori de sovârf, sfeclă ori varză roșie, curcuma, afine etc.. Ouăle roșii, însă, sunt cele care simbolizează jertfa Mântuitorului Hristos pe Crucea Golgotei. 

În trecut se foloseau frunze de diferite forme pentru ornarea acestora, dar în zilele noastre s-au născocit tot soiul de metode: de la tehnica șervețelului, la cea a dantelei, cu ceară, ori a ornării cu mărgele sau nasturi etc., mai economice sau mai costisitoare, mai simple sau mai sofisticate, creativitatea în acest sens neavând limite. 

Conform tradiției, ouăle de Paște ar trebui pregătite în Joia Mare, dar astăzi se respectă tot mai puțin acest obicei. Celor care nu au avut timp, curaj sau din alte motive nu au vopsit încă ouă de Paște, le propunem o metodă de a avea niște ouă spectaculoase, în mai puțin de jumătate de oră.

În doar jumătate de oră, trucuri pentru ouă de Paște spectaculoase

Înainte de a se aplica vopseaua, ouăle trebuie spălate (VEZI VIDEO), degresate, cu detergent pentru vase, clătite bine, iar apoi puse la fiert, minim 10-12 minute pentru a nu se sparge și a rezista cât mai mult timp. Acești pași sunt urmați în toate cazurile de vopsire a ouălor de Paște. 

Dacă folosiți vopsea din comerț, ca în filmarea atașată, se adaugă în vasul cu apă fiartă și oțet, pentru fixarea culorii.

Pentru metoda ouălor curcubeu aveți nevoie și de bețigașe pentru urechi, sau realizate manual și de șervețele - mulți folosesc prosoapele de bucătărie, din hârtie. Se înmoaie câte un bețigaș în fiecare culoare și se lasă ca aceasta să se impregneze în șervețul în care ați învelit ouăl fiert, după ce s-a răcit un pic, ca să nu vă ardeți. Ca să iasă cât mai frumos, trebuie folosite minimum trei - patru culori. Cu cât mai multe, cu atât mai interesant va fi rezultatul final.

La sfârșit, ca ouăle vopsite pentru masa de Paște să fie lucioase, se pot unge cu ulei. Aceeași vopsea o puteți folosi pentru a colora ouăle și în alt mod, spre exemplu prin „tehnica ciorapului / ștrampului / dresului” - în care se îmbrăcă ouăle pe care ați pus diverse frunze și le-ați înnodat la un capăt, pentru ca mai apoi să le scufundați în amestecul de apă, vopsea și oțet. Ori, puteți pune în același amestec, un pic de ulei, în care să scufundați mai apoi ouăle fierte. 

O altă metodă pentru a obține tot ouă curcubeu se realizează cu ajutorul coloranților alimentari. Oul fiert se învelește tot în șervețel, peste care se pun picățele de coloranți alimentari, iar la final se umezește totul cu oțet. Iar dacă vopseaua nu se usucă în câteva minute, se poate folosi feonul. 

Ar mai fi de menționat că există mai multe tehnici de ornare cu ajutorul șervețelului. O alta presupune să aveți șervețele viu colorate cu diferite desene, care se decupează și se lipesc pe ou cu albuș.

Sărbătorile Pascale în Oltenia de Sub Munte

Oul pascal, care mărturisește Învierea Domnului, exprimă sângele vărsat de Mântuitor pentru răscumpărarea păcatului nostru originar. De aceea, la început, ouăle pascale erau doar cele roșii, simple, cu câteva elemente de regulă geometrice și astrale. Simbolistica prin motive geometrice, fitomorfe sau zoomorfe, se mai respectă încă, spre exemplu, în Oltenia de Sub Munte, mai ales la Horezu Vâlcea, vechi centru de olărit, cunoscut drept Capitala Ceramicii Tradiționale Românești. 

Tot în zona Vâlcii, pe vremuri, ouăle se înroșeau în Vinerea Mare. Pe lângă ouăle monocrome, se realizeau și ouă încondeiate sau „muncite”, dar acestea erau doar pentru decor, nu și pentru consum. Se foloseau la decor frunzele de pătrunjel, trifoi sau leuştean. La final, se aşezau într-un coș, pe lucernă verde.

În Sâmbăta Mare se prepara mâncarea, printre care ciorba de miel sau de „bureţi”, din măruntaiele animalului, care se servea abia a doua zi, după Înviere și după ce se lua Paştile, iar credincioşii erau miruiţi şi ciocneau ouăle roşii.

„Nimeni nu intra în casă până nu îşi ştergea picioarele pe o brazdă de iarbă verde, pregătită din timp de gospodina casei. După masa de Paşte se mergea la hora satului”, amintește Florin Epure, directorul Direcţiei pentru Cultura Vâlcea, despre vechile tradiții de pe aceste meleaguri. 

Sărbătorile pascale nu înseamnă însă doar cele trei zile consacrate în calendar Învierii Domnului. Potrivit etnologului vâlcean Amalia Boari, ciclul care începe de la Lăsata Secului și continuă cu Blagoveștenia, Floriile, Săptămâna Mare, se încheie după șase săptămâni, la Înălțarea Domnului.