Studiu INSCOP: aproape 55% dintre români consideră că Rusia este vinovată de declanșarea războiului din Ucraina. Cifra este în scădere față de 2022
0Conform studiului „4 ani de război în Ucraina”, realizat de INSCOP Research la comanda New Strategy Center, aproape 55% dintre români cred că Rusia este vinovată de declanșarea războiului din Ucraina, o scădere semnificativă față de mai 2022, când procentul era de 71,2%.
Cercetarea sociologică a fost efectuată în perioada 28 ianuarie – 6 februarie 2026, pe un eșantion de 1.100 de persoane, reprezentativ pentru populația adultă din România, iar eroarea maximă admisă a datelor este de plus - minus 3%.
Rezultatele sondajului arată o fragmentare progresivă a percepțiilor asupra responsabilității pentru conflict: 14,1% dintre respondenți indică Ucraina (față de 4,5% în mai 2022), 7,7% SUA, 9% Uniunea Europeană, iar 3,5% alte entități. Ponderea non-răspunsurilor este de 10,8%.
Directorul INSCOP Research, Remus Stefureac, subliniază că „datele arată trecerea de la un consens inițial puternic al atribuirii vinovăției pentru declanșarea războiului, către o fragmentare progresivă a percepțiilor, semn că opinia publică devine mai permeabilă la narațiuni alternative alimentate de războiul informațional fără precedent. Creșterea ponderii celor care atribuie vina altor actori decât Rusia indică nu doar polarizare, ci și o diversificare a cadrelor de interpretare geopolitică în rândul populației pe fondul eforturilor constante de influențare a populației. Aceste evoluții se datorează absenței în ultimii 4 ani a unor linii curajoase de comunicare strategică asumate de clasa politică și care să proiecteze clar și constant interesele critice ale României.”
George Scutaru, director general al New Strategy Center, a explicat că „această cercetare prezintă percepția românilor față de diverse teme direct legate de războiul din Ucraina sau care au legătură cu aspecte importante ce țin de securitatea țării noastre. Cercetarea validează existența unor tendințe îngrijorătoare la nivelul societății, care s-au accentuat sub presiunea unor evenimente interne și externe, a unui slab răspuns instituțional și a unor campanii de dezinformare. Situația actuală este determinată de mai mulți factori, cum ar fi comunicarea sporadică sau inconsistentă din partea elitei politice în ceea ce privește suportul pentru Ucraina, evitarea temelor legate de apărarea și securitatea României în ciuda evoluțiilor în plan internațional, lipsa de implicare în dezvoltarea unei culturi de securitate și a unei responsabilități civice atunci când vine vorba de apărarea României.”
Principalele teme analizate includ responsabilitatea pentru războiul din Ucraina, șansele încheierii unui acord de pace, nivelul solidarității cu statul vecin, încrederea în garanțiile de securitate colectivă și pregătirea României în cazul unei agresiuni externe. Cercetarea oferă o radiografie a modului în care opinia publică din România a evoluat pe fondul unui conflict prelungit la granițele țării și a războiului informațional intensificat în ultimii ani.