Șapte procurori DNA au cerut salarii cu 60% mai mari. Ce argumente au adus

Șapte procurori DNA, inclusiv șefa Serviciului Teritorial Iași, Cristina Chiriac, au cerut în instanță majorarea cu 60% a salariilor, invocând discriminarea față de procurorii EPPO, care ar avea atribuții similare. Judecătorii au respins însă cererea acestora.

În plângerea adresată Tribunalului, reclamanții au cerut instituției la care lucrează plata diferenței dintre salariile lor și cele achitate procurorilor europeni delegați din România, începând de la data de 1 iunie 2021 și plata salariilor majorate pe viitor, scrie Ziarul de Iași.

Data de 1 iunie 2021 este cea la care EPPO a intrat în funcțiune, mai notează sursa citată.

Procurorii români delegați în cadrul EPPO sunt selectați din cadrul magistraților autohtoni și au aceleași calificări și experiență. Procurorii români din cadrul EPPO au aceleași atribuții și competențe ca și procurorii naționali, iar structurile de sprijin și personalul de specialitate sunt similare. De asemenea, cauzele instrumentate de EPPO sunt judecate tot de instanțele românești, ca și cele analizate de DNA. Condițiile generale de muncă și mediul de lucru ale procurorilor sunt și ele aceleași.

Argumentele procurorilor DNA

Procurorii DNA au comparat și ritmul lor de lucru cu cel al procurorilor europeni. Astfel, în 2023 au fost instrumentate 1.431 de dosare privind fraudele la regimul fondurilor europene. Dintre acestea, 636 au fost soluționate de procurorii DNA.

Alte 186 de cauze au fost înaintate către EPPO pentru ca structura europeană să și le aleagă pe cele pe care vrea să le instrumenteze. Un număr de 67 de sesizări au fost preluate spre anchetare de către procurorii europeni. Celelalte 119 s-au întors la DNA.

„Se constată că ponderea majoritară a cauzelor în materia fraudelor cu fonduri europene a fost în continuare instrumentată de DNA, iar nu de EPPO şi că numărul cauzelor evocate (preluate, n.r.) de procurorii europeni delegați din România este în medie sub o tremie din cele care-i sunt înaintate de DNA. În ceea ce privește finalitatea activității de urmărire penală, ponderea totală a rechizitoriilor şi acordurilor de recunoaștere a vinovăției întocmite de procurorii europeni delegați din România este de sub 10% raportat la cele întocmite de procurorii din cadrul DNA pe acelaşi specific de infracţiuni”, au arătat procurorii DNA.

O situație asemănătoare s-a înregistrat și în anii 2021 și 2022. Procurorii DNA nu au solicitat angajarea de anchetatori suplimentari, pentru a se reduce aglomerarea cu dosare. În schimb, ei au arătat că procurorii europeni primesc salarii cu aproximativ 60% mai mari decât cei ai DNA, cu aceeași vechime. Un procuror DNA cu vechime de 15-20 de ani încasează un salariu lunar net de aproximativ 20.000 lei, în timp ce un procuror european primește 32.000 lei. Această diferență de salarizare este considerată ca discriminatorie.

De cealaltă parte, reprezentanții DNA, ca angajator, au apreciat că raționamentul procurorilor nemulțumiți era pur speculativ. Toți procurorii DNA sunt plătiți la fel, de statul român pentru care lucrează. Procurorii delegați în cadrul EPPO pur și simplu repezentau altă categorie de magistrați, fiind angajați ai Consiliului European și plătiți de acesta.

Acest argument a fost acceptat de magistrații Tribunalului, care au analizat dosarul. Ei au făcut referire la Regulamentul UE în baza căruia a fost înființat Parchetul European. Acesta este format dintr-un parchet central și birouri teritoriale organizate în statele membre UE. Procurorii angajați în cadrul birourilor naționale sunt subordonați direct parchetului central, nu autorității ierahice naționale.

Plângerea a fost respinsă

Diferențele de salariu dintre procurorii europeni și cei ai DNA nu erau determinate de un criteriu interzis, precum sexul, vârsta ori naționalitatea, ci de faptul că angajatorul era altul, legislația aplicabilă alta, ca și sursele de finanțare.

Ca urmare, procurorii DNA și cei europeni nu se aflau în situații comparabile. Deci, nu putea fi vorba de vreo discriminare. Ca urmare, plângerea procurorilor DNA a fost respinsă.

Reclamanții au contestat hotărârea Tribunalului, dosarul intrând pe rolul Curții de Apel. Această instanță urmează să stabilească primul termen de judecată a apelului.