Sânzienele, ziua în care se făceau farmece de dragoste. Ritualuri de Drăgaică
0Pe 24 iunie, când în calendarul creștin-ortodox, dar și în cel catolic, este prăznuită Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul, în calendarul popular sunt celebrate Sânzienele, o sărbătoare păgână.
Unele surse spun că numele vine de la Santa Diana, zeița romană a vânătorii și pădurii, iar altele că-și trage numele de la micile flori de câmp, galben-aurii cu miros dulce, suav, sânzienele. Denumirea de „Drăgaică“ se întâlnește în Dobrogea, Muntenia și Moldova, în timp ce pentru Transilvania este generalizat termenul „Sânziene“.
Sânziana sau Drăgaica, însoțită de alaiul său format din zâne fecioare de o frumusețe aparte, umblă prin văzduh și pe pământ, cântând și dansând. Sânziana face parte din categoria zânelor bune, care binecuvântează recoltele, motiv pentru care mai este numită și „Regina Holdelor“. Sânzienele dau miros florilor și leac plantelor tămăduitoare, așa cum dau bob spicelor de grâu, ele dau rod și pântecelor tinerelor femei care își doresc prunci, vindecă suferințele și bolile oamenilor, apără de furtună și de grindină.
În dimineața de Sânziene, fetele se spălau cu rouă pe față și făceau fierturi din plante aromate pentru a fi frumoase și plăcute. Tot în această zi se făceau farmece de dragoste. Dacă ziua Sânzienelor este nerespectată și se muncește, protecția acestor zâne și darurile lor se transformă în blestem, deoarece ele aduc grindina și furtunile, iau leacul și mirosul florilor și poartă oamenii în vârtejuri.
Ritualuri de Drăgaică
În satul de altădată, se juca Drăgaica. Se îmbrăcau două fete mari, una în costum bărbătesc, cu numele Drăgan, și alta în costum femeiesc, zisă Drăgaica. Cu lăutarul alături, umblau şi jucau pe la case, întocmai ca și călușarii. Jocul lor consta mai mult din îmbrățișări și sărituri, pe care le făceau în formă de cruce. Ele aveau un steag împodobit cu basmele, usturoi, spice de grâu și ierburi.
Uneori, fetele erau îmbrăcate bărbătește, se înarmau cu coase și se luptau la răspântii până ce una dintre ele o biruia pe cealaltă. Obicei care marchează coptul grânelor și începutul secerișului, Drăgaica s-a practicat în trecut în majoritatea satelor sud-dobrogene, spun specialiștii Muzeului de Artă Populară Constanța.
Se crede că izma tăiată în ziua de Drăgaică capătă miraculoase puteri tămăduitoare. Pentru un viitor rod bogat al grânelor, fetele din sat, având pe cap cununi de sânziene, dansau prinse în hore și atingeau holdele. Tot în această zi, cea mai frumoasă și mai harnică dintre fete era aleasă pentru a fi „Drăgaică“ până la următorul seceriș. Ea primea o coroniță din spice de grâu, iar fete și flăcăi o plimbau prin sat pentru a fi văzută de toată lumea.
Un alt obicei întâlnit în satele sud-dobrogene era ca, în noaptea de Sânziene, fetele să arunce pe acoperișul casei cununile din flori de sânziene. Dacă una dintre cununi atingea hornul, acesta era un semn sigur că fata se va mărita curând.
În popor, ziua de 24 iunie se mai numește „Amuțitul Cucului“, deoarece după această dată cucul încetează a mai cânta, rămânând mut până la Blagoveștenia din anul următor. La sate, când nu se mai auzea cântecul cucului, se știa că a venit vremea secerișului.