Analiză Românii, tot mai ostili față de străini. Cum explică experții noul atac asupra unui livrator

Noul atac asupra unui livrator străin care a fost înjurat, agresat și amenințat pe stradă în apropierea Capitalei, scoate în evidență xenofobia și rasismul care persistă în societate. Experții atrag atenția că aceste comportamente se hrănesc din inegalități, educație deficitară și stereotipuri, iar frustrarea unor persoane privind competiția pentru locurile de muncă poate amplifica ostilitatea față de străini.  

Cum apar xenofobia și rasismul

Dacă xenofobia este definită ca frica, ostilitatea sau prejudecata față de străini, în cazul rasismului se adaugă și părerea eronată că oamenii pot fi ierarhizați sau judecați în funcție de rasa lor. Ambele se manifestă prin discriminare și atitudini negative față de cei care sunt catalogați ca ,,diferiți".  

,,Din nefericire, xenofobia și rasismul (ca parte sau expresie a xenofobiei) apar acolo unde inegalitățile sunt foarte mari, apar acolo unde educația este una de foarte slabă calitate, apar acolo unde oamenii consideră că sunt diferiți unii de alții și sunt superiori unii altora. (...) Ceea ce din nou ar putea să fie o cauză care duce la xenofobie: prejudecăți și stereotipuri. Știm foarte că avem idei preconcepute, generalizăm anumite caracteristici ale unui grup de oameni. Fie că preluăm din familie, fie că preluăm din media sau de la prieteni toate aceste lucruri conduc spre discriminare.", spune Mihaela Nabăr, director executiv World Vision România, organizație care luptă inclusiv împotriva discriminării. 

Pe de altă parte, sociologul Dan Petre crede că, în România, o cauză o poate reprezenta și percepția asupra competiției pentru locurile de muncă.  

,,În ultimii patru-cinci, pe fondul acesta de dezvoltare economică, România a importat muncitori în principal din Asia de Sud-Est.  Oamenii care nu mai au acces la aceste locuri de muncă simt că le dispare sau li se erodează puterea socială, nu mai primesc suficientă recunoaștere din partea societății, iar lucrul acesta duce la un nivel ridicat de frustrare, care se poate manifesta și prin aceste comportamente xenofobe și rasiste", spune Dan Petre. 

Fake news urile și rolul acestora în discriminare

Dacă inițial societatea a părut că primește cu brațele deschise atât muncitorii asiatici, cât și refugiații ucrainieni, lucrurile au început să meargă într-o direcție diferită odată cu apariția fake news-urilor. Iar toate în centru o temă comună: banii.  

,,Sunt aceste știri false care se rostogolesc pe toate canalele de comunicare. Nu știm, din cauza lipsei de educație și de gândire critică să le analizăm, nu ne ducem să verificăm dacă este sau nu așa. Dacă vorbim despre refugiații ucraineni știm foarte bine că s-au vehiculat niște sume foarte mari care nu sunt și nu au fost niciodată adevărate. (...)

La fel și acum cu muncitorii asiatici, pe care îi considerăm ca luându-ne locurile de muncă, ceea ce - din nou - nu este adevărat. Nu sunt nici mai bine plătiți, ba dimpotrivă. Ca organizație care lucrăm pe această zonă și avem proiecte pentru integrare, în fiecare zi vedem discriminarea de care se lovesc. Vedem în fiecare zi abuzuri din partea angajatorilor, vedem în fiecare zi abuzuri din partea sistemului public la adresa lor. Iar rolul nostru este acela de a merge cu ei, de a ne asigura că drepturile lor sunt respectate și că instituțiile și sistemele publice care ar trebui să le ofer serviciile de care ei au nevoie sunt pregătite și o fac în cunoștință de cauză", subliniază Mihaela Nabăr. 

Tema migrației a fost folosită de altfel și politic. 

,,Vedem și tema aceasta a migrației care afectează spațiul cultural al țării respective. A devenit o temă foarte relevantă pentru o parte din societate și o parte din electorat și a fost preluată de unele partide și amplificată. Și astfel a fost urcată mai sus pe agenda publică" spune sociologul Dan Petre.

Mit: doar cei cu educație precară sunt rasiști

Rasismul și xenofobia nu sunt specifice doar oamenilor cu un nivel scăzut de educație formală. „Mi se oare că suntem o societate din ce în ce mai ignorantă, ni se pare că știm totul și că ce știm noi ne diferențiază și ne face superiori față de celălalt", atrage atenția directoarea World Vision, Mihaela Nabăr. 

La nivel de societate, discriminarea pare sistemică, de aceea este nevoie de ghidaj. 

,,Tendința noastră, din păcate, atunci când vorbim fie de sistemul de Sănătate, fie de sistemul de Educație, fie că vorbim de angajatori este aceea de a discrimina, este aceea de a adăuga fără să integrăm. Și bineînțeles că toate aceste lucruri se transmit în societate. În familii se vorbește foarte mult despre asta și atunci copilul află de acolo. Și atunci ceea ce vedem este o creștere îngrijorătoare a bullyingului și a violenței în școli.

Din cauza faptului că nu cunosc limba și nu înțeleg foarte bine ce li se spune, de foarte multe ori asistăm la cazuri de abuz din partea angajatorilor la adresa refugiaților ucraineni", spune Mihaela Nabăr. 

Sentimentul de superioritate al unui grup față de altul nu se vede doar atunci când este vorba despre oameni care provin din alte țări și culturi. În România, spune Mihaela Nabăr, mai există un tip de xenofobie, îndreptat chiar asupra propriilor concetățeni: 

,,Vedem că România rurală este de foarte multe ori percepută ca <<cealaltă Românie>>, în care oamenii sunt <<altfel>>. Iată că xenofobia nu mai apare doar în varianta ei clasică ce o definește ca fiind ura sau frica față de cei din alte rase, alte etnii, ci pur și simplu se consideră că ruralul românesc este altfel și atunci se poziționează violent față de el și discriminează foarte mult".

Izolarea comunităților și violența, cel mai mare risc

,,Ura generează ură. De cele mai multe ori atunci când nu este cineva care să medieze, atunci când nu sunt legi care să apere anumite principii și valori se poate ajunge la izolarea anumitor comunități. Se poate ajunge la blocarea accesului în școli, blocarea accesului la locul de muncă, blocarea accesului în locuri publice - pentru că vedem toate aceste agresiuni care s-au întâmplat în ultimul timp sunt în locuri publice.

Dacă nu vom face acțiuni foarte clare care să ne ducă într-o zonă de educare asupra a ceea ce înseamnă celălalt și impactul pozitiv pe care celălalt îl are în țara noastră, cred că vom ajunge să vedem tot mai multe conflicte, vom ajunge să vedem un discurs instigator la ură. Vom ajunge să vedem și în zone ale societății pe care noi le considerăm ,,high level", pentru că din ceea ce vedem xenofobia și rasismul, da, apar pe fondul lipsei de educație, dar, din păcate, ajung în toate straturile societății", atrage atenția Mihaela Nabăr.

Cazul livratorului din Sri Lanka agresat fizic și verbal în Popești Leordeni a avut loc chiar pe stradă, la fel ca celelalte situații la care face referire Mihaela Nabăr. Reacția acestuia, publicată de jurnalista Claudia Elena Constandiș, nu are nevoie de multe comentarii. 

Sursă video: Facebook/ Claudia Elena Constandiș

Există și riscuri politice și economice

Sociologul Dan Petre aduce în discuție și componenta economică, dar și riscul politic pe care îl implică xenofobia: 

,,Antreprenorii și companiile spun că am avea un necesar de cel puțin 120.000 - 150.000 de muncitori pe an care să vină din afara țării . Deci dacă oamenii aceștia nu mai sunt prezenți în economie, economia nu mai funcționează la fel de bine și sunt pierderi, nu se produce suficientă dezvoltare. (...) Următorul risc este acela de tensiuni politice, de ascensiune a partidelor care sunt fie de o parte, fie de alta în ceea ce privește această temă. Și riscul amplificării susținerii partidelor care sunt cumva non-sistem, partidelor mai degrabă extremiste sau care sprijină astfel de poziții".

Ce e de făcut. Perspectiva sociologului

Este o temă foarte complexă și la care nu există soluții simple, arată expertul. Experiența internațională arată că cele mai eficiente modalități sunt următoarele: în primul rând, integrarea lor din punct de vedere economic, deci asta ar presupune ca țara respectivă să fie într-o perioadă economică bună; doi, integrare din punct de vedere cultural; trei, reducerea acestor distanțe între grupurile sociale prin tot felul de activități, între care cea mai importantă este acea ca locuitorii să fie expuși la cultura oamenilor care vin din alte culturi. Deci niște evenimente culturale în așa fel încât să constate în mod direct că sunt oameni ca ei, care au aceleași nevoi, care au aceleași preocupări, care vor și ei să reușească în viață, care au plecat în căutarea unei vieți mai bune, așa cum și românii au plecat din România pentru a munci în străinătate în căutarea unei vieți mai bune", spune Dan Petre.

Ce e de făcut. Perspectiva activistului civic

Despre activități prin care oamenii să se cunoască și să prindă încredere vorbește și Mihaela Nabăr: 

,,Am observat și în școli că sunt situații de discriminare la adresa copiilor - și nu neapărat dinspre copil spre copil, ci mai degrabă dinspre adult spre copil. Ceea ce facem în programele noastre și încercăm să extindem la nivel național sunt acele dialoguri interculturale. Încercăm să creen acțiuni specifice în fiecare dintre școlile noastre, în fiecare dintre comunitățile noastre, ca oameni din diferite culturi să interacționeze, să colaboreze și să putem să combatem aceste prejudecăți după ce ei se cunosc și capătă o oarecare încredere unii în alții. Să vedem că de fapt suntem la fel, nu suntem diferiți, ci pur și simplu nu ne cunoaștem unii pe alții". 

În plus, spune aceasta, legile antidiscriminare au un rol foarte important. Iar autoritățile statului ar trebui să își facă treaba când apar discursuri care instigă la ură, indiferent de cine ar fi în spatele lor.

La fel  de importante, spune Mihaela Nabăr, sunt și modele pe care le transmitem copiilor:

,,Este absolut obligatoriu și extrem de important ca de la vârste mici și în școală, în grădinițe să promovăm educația care subliniază egalitate de șanse, istoria comună, creșterea empatiei, faptul că suntem egali. (...) Locul din care ar trebui să pornească toate aceste schimbări de comportamente sunt școala și familia. Degeaba mergem la școală, auzim ceva și în familie auzim total altceva, un comportament care instigă la ură. Și invers".