Exclusiv România, o hartă inegală a accesului la sănătate: prevenția, veriga lipsă. „Pacienții ajung prea târziu la medic”. Avertismentul specialiștilor
0Accesul la servicii medicale de calitate este inegal în România, iar lipsa unei colaborări între medicii de familie, spitalele locale și marile centre medicale îi pune pe pacienți pe drumuri și duce, adesea, la diagnosticarea tardivă, au arătat specialiștii prezenți la Healthcare Forum „Adevărul”.
Cătălin Radu, director general al Bristol Myers Squibb (BMS) România, a subliniat că harta accesului la sănătate reflectă fidel harta sărăciei din țară.
„Dacă vă veți uita pe harta accesului la sănătate, vedem zonele unde avem un grad mare de sărăcie. Acelea sunt și zonele unde accesul la sănătate este mult mai redus. Ruralul mai sărac. România ar fi colorată cu roșu închis, care înseamnă rău -undeva în nord-est, sud-est și, parțial, în alte zone cunoscute ca fiind sărace. București-Ilfov sunt peste media UE ca acces la sănătate, iar zonele de vest stau, de asemenea, binișor spre bine”, a explicat acesta.
În opinia sa, problema nu poate fi rezolvată strict din perspectiva sistemului medical, ci necesită o abordare integrată, care să includă investiții în infrastructură și educație.
„Eu cred că avem realmente nevoie de o strategie a României, să ducem drumuri, infrastructură, educație acolo. Pentru că sănătatea înseamnă educație. Nu mă aștept ca un om care trăiește într-un mediu fără educație, care a făcut patru-șase clase, să înțeleagă de ce este importantă prevenția, de ce trebuie să bată drumul până la medicul de familie”, a mai spus reprezentantul BMS.
Sistemul medical funcționează fragmentat, fără un circuit coerent al pacientului
Pe lângă lipsa accesului, o altă problemă majoră este lipsa de coordonare între diferitele niveluri ale sistemului sanitar, care îi afectează direct pe pacienți.
Radu Gănescu, președintele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România (COPAC), atrage atenția că sistemul funcționează fragmentat, iar pacientul ajunge să fie plimbat între medici și spitale.
„Problema mea este că medicul de familie, spitalul – să spunem din Videle – și spitalul din București lucrează în siloz. Fiecare își face treaba lui, dar niciunul nu colaborează cu celălalt. Iar pacientul este pus între ele. Merge la medicul de familie și este trimis la specialist. Se duce la spitalul din Videle, de exemplu. Acolo, dacă nu sunt medici, este trimis la București. Faptul că nu avem acest circuit, acest lucru în echipă, pune pacientul pe drumuri.
Vedem în realitatea de zi cu zi că avem pacienți care sunt diagnosticați în faze avansate ale bolii, fie pentru că nu au ajuns la medic, fie pentru că au ajuns prea târziu. Lucrurile, în sine, funcționează, dar nu sunt complementare și nu lucrează în echipă. Aici ar trebui să găsim soluții, să integrăm aceste servicii într-un circuit coerent”, a declarat Gănescu.
Prevenția și screeningul, încă insuficient dezvoltate
De asemenea, Radu Gănescu a subliniat că sistemul de sănătate din România nu este construit în jurul prevenției, ci mai degrabă reacționează în faze avansate ale bolilor.
„Trebuie să schimbăm paradigma în prevenție și screening. Sistemul nostru de sănătate nu este pregătit pentru prevenție și screening. Prevenția nu se face opțional. Acestea trebuie făcute anual, pe cohorte de pacienți și pe categorii de vârstă”, a explicat acesta.
În consecință, specialiștii prezenți la eveniment au subliniat că, fără o strategie națională coerentă, care să reducă decalajele dintre regiuni și să conecteze mai bine serviciile medicale, problemele actuale vor continua să afecteze în special pacienții din zonele vulnerabile. Integrarea serviciilor, investițiile în educație și infrastructură, dar și accentul pus pe prevenție sunt esențiale pentru un sistem de sănătate funcțional și echitabil.