România, campioană la consumul de alcool. Suntem peste media europeană și la fumat
0România a devenit lider la consumul de alcool, depășind cu mult media europeană. Noul raport al OCDE evidențiază nu doar nivelul ridicat al consumului la adulți, ci și vârsta tot mai mică de la care minorii încep să consume alcool.
România înregistrează cel mai ridicat nivel de consum de alcool dintre toate țările membre ale OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică), menționează raportul Organizației pe anul trecut.
5% dintre decesele din România sunt atribuite consumului de alcool, față de 3%, cât se înregistrează în celelalte state, scrie Mediafax.
România, fruntașă la consumul de alcool
În medie, consumul de alcool înregistrat în 2023 a fost de 12,3 litri de alcool pur pe adult, în timp ce media OCDE a fost de 8,5 litri.
O creștere semnificativă de consum de alcool – 30% – a fost înregistrată în România între 2013 și 2023.
În ceea ce privește consumul episodic excesiv, și aici suntem fruntași: 11% din populație consumă alcool episodic excesiv – cea mai mare rată din OCDE, cu 20% la bărbați și 3% la femei.
Raportul OCDE remarcă și faptul că România nu are o strategie națională elaborată privind consumul de alcool și că alcoolul este disponibil inclusiv în benzinării.
25% dintre adolescenții români vapează – una dintre cele mai mari valori din OCDE
În ce privește fumatul, 9% din decesele înregistrate în România sunt atribuite fumatului, o medie apropiată de cea a celorlalte țări membre ale OCDE.
La adulți, rata fumatului a fost, în 2019, de 18,7%, peste media OCDE, de 14,8%.
Bărbații fumează de aproximativ 4 ori mai mult ca femeile.
23% dintre adolescenții de 15 ani au fumat în ultimele 30 de zile.
25% folosesc țigări electronice / vape – printre cele mai mari valori din OCDE.
În privința politicilor antifumat, raportul menționează câteva măsuri luate de România: interdicția fumatului în spații închise, avertismente pe pachete, creșterea graduală a taxelor (2024 – 2026). Raportul reține că nu există ambalaje generice și că taxele pe tutun sunt sub recomandările OMS.
Cea mai mare rată a mortalității tratabile
România se află printre țările cu mortalitate evitabilă foarte ridicată: 251 de decese la 100.000 de locuitori din cauze prevenibile.
Spre comparație, media OCDE este de 145, în timp ce în țările OCDE din UE este de 179.
De asemenea, un lucru interesant remarcat în raportul OCDE: mortalitatea din cauze tratabile (adică evitabilă prin intervenții medicale) este, în România, de 179 de decese la 100.000 de locuitori – cea mai mare rată dintre țările OCDE – lucrul acesta indică slăbiciuni în prevenție, acces tardiv sau inexistent la servicii medicale, eficiență redusă a sistemului de sănătate.
Un român din cinci face sport de peste trei ori pe săptămână
Principala cauză de mortalitate din România sunt bolile cardiovasculare.
România are rate foarte ridicate de mortalitate prin boală cardiacă ischemică, mortalitate cerebrovasculară (AVC) peste media OCDE.
Vorbim de un tip de mortalitate evitabil prin stilul de viață, legat de alimentația nesănătoasă, sedentarism, fumat, consum nociv de alcool.
29% dintre decesele înregistrate în 2021 au fost atribuite factorilor de risc comportamentali, 16% au fost asociate cu riscurile alimentare (în timp ce, în celelalte țări OCDE, rata a fost de 10%).
Doar 40% dintre români consumă zilnic fructe și legume și doar un român din cinci face sport de peste trei ori pe săptămână.
Nivelul de implicare al populației în politicile de sănătate publică este redus
67% dintre adulții români sunt supraponderali sau obezi, vs. 54% în celelalte țări.
În 2022, un adolescent român din patru era supraponderal sau obez.
În privința inițiativelor în sistemul de sănătate publică, raportul menționează un oarecare progres, dar impactul în populație este limitat.
Admite existența programelor pentru bolile netransmisible (diabetul) și a campaniilor de educație sanitară, dar observă acoperirea redusă pentru zonele rurale și izolate.
Raportul reține și nivelul redus de implicare al populației în aceste programe, dublat de criza structurală a sistemului de sănătate publică, ambele ducând la o rată de mortalitate evitabilă.