Reconversia profesională nu mai e o opțiune, ci o necesitate

Într-o piață a muncii aflată într-o continuă transformare, marcată de digitalizare și automatizare, reconversia profesională devine din ce în ce mai mult necesitate, nu opțiune. Joburi considerate stabile în urmă cu doar câțiva ani dispar sau se modifică radical, în timp ce altele apar și cer competențe complet noi. Cu toate acestea, România nu pare să se adapteze la tendință, atrag atenția experții în Resurse Umane. 

De ce este reconversia profesională inevitabilă

Cât de necesară este reconversia profesională? ,,Extrem de necesară", spune Oana Botolan, expert în consultanță organizațională și strategie HR. ,,Respectiv, peste 50% - 60% din toată populația angajată în momentul de față ar avea nevoie de reskilling sau de training", continuă aceasta. 

Reskilling-ul implică învățarea de competențe complet noi pentru a ocupa un rol diferit în cadrul aceleiași companii sau într-o industrie diferită și face angajații să rămână relevanți pe piața muncii. 

De ce este nevoie de astfel de recalificări? Potrivit specialistului, presiunea nu vine doar din zona inteligenței artificiale, ci dintr-un proces mult mai amplu de transformare economică.

,,Vorbim de digitalizarea și de automatizarea tuturor posturilor, în general, și de tot ceea ce înseamnă economia verde. Noile joburi presupun competențe digitale care se schimbă, competențe noi în permanență", explică Oana Botolan. 

Această dinamică face ca ideile de „meserie pentru o viață” sau ,,loc de muncă de la care să ieși la pensie" să devină din ce în ce mai puțin realiste. Chiar și în cazul în care o persoană rămâne în același domeniu, conținutul muncii se modifică și e nevoie de adaptare. 

,,Din fericire - sau din păcate - trebuie să ne setăm și să ne pregătim sufletește că va trebui să învățăm toată viața de acum încolo și să ne adaptăm. Așa cum a trebuit să ne adaptăm să folosim telefoane smart și internet, acum trebuie să învățăm permanent salturi de același gen, din ce în ce mai mult, indiferent de meseria în care lucrăm. Adică nu putem să ne imaginăm că dacă am rămâne în meseria noastră, nu ar trebui să învățăm. Schimbarea apare oricum peste tot, indiferent de meserie. Altfel rămânem redundanți pentru piața forței de muncă actuală", atrage atenția experta în Resurse Umane. 

România, codașă în UE la cursurile de formare

Și dacă nevoia este clară, realitatea statistică arată însă un decalaj major față de restul Europei.

,,La nivelul UE, rapoartele Eurostat spun că 28% dintre adulți au participat în ultimii ani la programe de educație și formare. În cazul României, lucrurile nu stau așa de bine, din păcate. Suntem sub această medie. Și atunci toate schimbările de pe piața muncii nu sunt cuplate cu pregătirea oamenilor pentru aceste schimbări", spune Oana Botolan. 

Concret, în 2022, atunci când sunt disponibile ultimele date de acest fel, doar aproximativ 19,1% dintre adulții români participaseră la cursuri de educație și formare în cele 12 luni anterioare. 

De ce nu sunt interesați românii la programele de formare

Accesul - sau mai degrabă lipsa accesului la programe de formare - devine așadar unul dintre principalii factori care împiedică România să se alinieze la tendința de recalibrare profesională. Dar nu este singurul. 

,,Pentru că, sigur că da, dacă ne gândim la populația adultă care este angajată în companii private, acolo nu avem o problemă cu accesul la traininguri și formări: în momentul în care apare o nevoie de business, o nevoie de competență, este foarte clar că angajatorii  din acest tip de companii - fie că vorbim de multinaționale, fie că vorbim de companii locale - nu prea își pot permite să nu instruiască oamenii pentru a crește productivitatea, pentru a putea să lucreze cu noile softuri sau linii de producție. Problema apare în zona de adulți din categoria de studii medii, poate, din zona de ocupații elementare, poate din zona de nivel minimal de competențe digitale. Aici, din păcate, accesul nu este atât de mare. Programele gratuite de recalificare nu sunt atât de multe în România. Nici nu există apetență", crede experta în consultanță organizațională. 

Schimbarea carierei, o provocare psihologică și financiară

Dincolo de formarea profesională, renunțarea la o carieră cunoscută și alegerea unui drum nou implică și o serie de temeri peste care angajatul trebuie să treacă. 

,,E foarte dificil când nu mai ești la început de carieră să accepți că o să intri pe un post de junior, chiar dacă e vorba de cu totul și cu totul altă meserie și ești conștient că trebuie să înveți. Dar e foarte dificil! Mai ales în condițiile unui nivel de trai scăzut. Pentru că dacă vorbim de persoane care sunt la un anumit confort financiar - adică nu au problema mâncării, chiriei și a facturilor - atunci lucrurile se schimbă major. E piramida lui Maslow, până la urmă. Dacă nevoile de bază sunt acoperite, acest apetit de a învăța o meserie nouă, de a învăța ceva nou crește fără niciun fel de problemă", spune Oana Botolan. 

Un alt factor este cel care ține de felul în care eram obișnuiți la nivel de societate cu mersul lucrurilor. Mentalitățile sunt greu de schimbat. 

 ,,Imaginați-vă un adult care a lucrat toată viața într-un anumit domeniu, o anumită meserie să fie suficient de motivat încât să învețe și să se califice în cu totul și cu totul altceva. Partea aceasta de apetit nu este foarte ridicată în România, pentru că nici nu e ușor, până la urmă. Și nici nu ne este insuflat încă din copilărie sau adolescență faptul că oricum va trebui să învățăm toată viața", crede experta. 

Supracalificarea, o altă problemă?

Pe de altă parte, cei care își doresc să încerce o altă carieră se pot lovi și de un alt aspect: supracalificarea. Oana Botolan explică de ce angajatorii au tendința să respingă angajații mai pregătiți decât cere jobul:

,,Vine cu riscul unei stabilități minimale. Pentru că este foarte clar că există acest risc că jobul este acceptat doar pentru moment, în lipsa unei variante mai bune și că de îndată ce va apărea varianta respectivă atunci se va părăsi corabia". 

Cursuri de recalificare disponibile în România

În sprijinul celor care își doresc o altă direcție profesională - în același domeniu sau în unul cu totul nou - există programe de formare la universitățile de stat. Opțiunile disponibile pentru anul 2025 - 2026 pot fi găsite aici.