Analiză Poliția Română, condusă prin „procură”. Capcana împuternicirilor fără sfârșit

Concursuri transparente pentru funcțiile de management din Poliție, iar candidații să poată fi urmăriți în direct, în timp ce răspund la întrebările comisiei de concurs - o astfel de metodă i-ar descuraja pe cei care nu au competențele necesare pentru funcțiile de conducere și ar reduce numirile politice, cred reprezentanții sindicatului Europol. Până atunci, România se confruntă cu un fenomen periculos la vârful structurilor de Poliție: împuternicirea, o practică ce ar fi trebuit să fie excepție, a devenit regulă, atrage atenția Cosmin Andreica, liderul sindicatului. Efectele, spune acesta, le vedem în cazuri precum Emil Gânj sau 2 mai. 

Împuternicire, în loc de concurs, o practică frecventă 

,,În momentul de față, concursurile în Poliție sunt rare, pentru că practica împuternicirii și a desemnării pe aceste poziții de conducere - practic o exercitare temporară a acestor funcții - a devenit din excepție regulă și este instrumentul preferat al factorului politic din MAI de a controla anumite segmente din zona de Poliție Română", spune Cosmin Andreica, președintele Sindicatului Europol.

Acesta dă și un exemplu concret, care pare desprins dintr-un piesă de teatru absurd: în Vaslui, un ofițer ocupă nu mai puțin de trei funcții de conducere.

,,Este șeful poliției municipiului Vaslui, este împuternicit adjunct al inspectorului-șef și din această poziție a fost desemnat inspector-șef. Cu alte cuvinte, trei poziții de top management din vârful piramidei IPJ Vaslui sunt ocupate de același om. Deci funcția lui de bază este de șef al Poliției Municipiului Vaslui, șeful lui nemijlocit este cel care ocupă funcția de adjunct al inspectorului-șef. Adică cine? Tot el, care a fost împuternicit. Iar adjunctul inspectorului-șef răspunde în fața inspectorului-șef. Care cine este? Este tot el. Asta demonstrează unde s-a ajuns". 

Deprofesionalizarea la vârf duce la tragedii

Deși public au criticat metoda împuternicii, toți miniștrii au preferat apoi să o păstreze, acuză sindicalistul:

,,Începând de la Carmen Dan încoace, fiecare ministru care s-a perindat la nivelul conducerii MAI, în primele luni de mandat a criticat drastic această practică a împuternicirilor, afirmând ba că este o practică bolnăvicioasă, ba că subminează autoritatea instituției. Cu toate acestea, la scurt timp am văzut că au îmbrățișat la rândul lor această practică și și-au pus oameni în funcții de conducere prin împuternicire". 

Se ajunge astfel, atrage atenția Andreica, într-o situație de nedorit în niciun stat modern. 

,,Ce este dezastruos la această împuternicire este faptul că o persoană care nu ar îndeplini condițiile de participare la concurs pentru o funcție de inspector-șef, de exemplu, poate să fie împuternicită pe șase luni - un an să exercite acea funcție fără niciun fel de problemă". 

Care sunt efectele în societate? Deprofesionalizarea la vârf face posibilă apariția unor tragedii, acuză președintele Europol:

,,Efectele le vedem în mod direct în ceea ce prezintă mass media. Le vedem în cazul Emil Gânj, în cazul Caracal, le vedem în cazul de la Bacău, în cazul de la 2 mai, le vedem în foarte multe astfel de situații. Pentru că în momentul în care o funcție de conducere dintr-un inspectorat de poliție județean este ocupată de o persoană care nu are abilitățile, competențele și calitățile necesare, care ocupă acea funcție doar prin prisma relațiilor pe care le are în zona politică, este și va fi un șef care se va închide în birou și căruia îi va fi frică să dea ochii cu oamenii, ca nu cumva să fie întrebat despre modul în care să coordoneze activitatea sau despre diferite abordări ale situației operative pe care le înregistrăm la nivelul unui județ". 

Concursuri cu unul sau doi candidați

Și atunci când se organizează concursuri apar probleme, spune Cosmin Andreica. Ofițerii sunt descurajați să participe, acuză liderul de sindicat:

,,Pentru funcții de top management de la nivelul inspectoratelor de poliție județene sau de la nivelul Poliției Române, funcții de inspectori-șefi, acolo unde te aștepți să fie concurența cea mai mare, pentru că este postul din vârful piramidei și ar trebui să fie cel mai râvnit. Ai cel puțin 50-100 de ofițeri care ar putea participa la acel concurs. Numai că se organizează doar când factorul politic are certitudinea că poate controla și rezultatul. Adică avem, de cele mai multe ori, câte un candidat pe un loc. Sau maximum doi. Și atunci sigur că nu avem cum să nu ne întrebăm cum de există atât de puțin interes din partea ofițerilor de carieră din sistem pentru ocuparea acestor funcții de conducere. Iar răspunsul îl primim tot din partea colegilor, care spun că nu are rost nici să depună eforturi pentru a se înscrie, în condițiile în care sunt conștienți că există un control al acestor concursuri; și nici nu vor ca ulterior să se uite urât persoana agreată de sistem că l-a contracandidat. Acestea sunt cele două abordări pe care noi le avem". 

Măsurile propuse de sindicaliști

Pentru a avea concursuri corecte și profesioniști în fruntea Inspectoratelor Județene de Poliție, reprezentanții Europol propun să fie transmise în direct audierile candidaților în fața comisiei. 

,,Ar fi oportun pentru comunitate să-și vadă reprezentanții poliției la aceste concursuri. Și ar fi un factor de transparență", crede Cosmin Andreica. 

Ideea a fost transmisă de sindicatul și pe Facebook, printr-o postare: 

,,Ați dori să vă vedeți candidații pentru pozițiile de management, în direct, în timp ce răspund la întrebările comisiei de concurs? Am mai avea oare un singur candidat „uns cu mir” la concursurile cu miză? Ar mai avea curajul analfabeții funcțional, obedienți factorilor politici, să candideze și să se expună public? Ar mai suna „Lia noastră” pentru a dicta cine să fie înscăunat pe anumite poziții?", sunt întrebările ridicate. 

Reprezentanții Europol au mai cerut de-a lungul timpului și să fie implicați în realizarea subiectelor.

,,Am solicitat ca, suplimentar calității de observator (pe care o putem avea în momentul de față doar prin prezența noastră în sală după ce comisia prezintă subiectele), să participăm și la activitatea de întocmire a subiectelor și să vedem concret maniera în care sunt alese. Pentru că nu de puține ori am avut situații în care, în mod ciudat, subiectele au fost exact acelea care s-au discutat înainte cu trei, patru, cinci zile la nivelul inspectoratului. Faptul că am avea reprezentanți observatori și în etapa redactării subiectelor ar fi un plus de transparență și o mică garanție că acele subiecte nu au fost deja diseminate către candidați anterior și acum sunt doar frumos așternute pe hârtie", crede Cosmin Andreica. 

Totodată, liderul de sindicat spune că au mai propus și să existe mandate pentru pozițiile de inspector șef. 

,, Mandate în care candidatul să își prezinte obiectivele. Obiectivele să fie măsurabile, cuantificabile, să fie publice, în așa fel încât membrii comunității în care inspectorul-șef își desfășoară activitatea să poată să urmărească dacă acel candidat care a fost ales își urmărește indicatorii propuși. Iar în caz contrat să îi înceteze mandatul și să vină altcineva".

Până acum, decidenții politici nu au fost interesați de propuneri, acuză Andreica. Acesta crede că ne aflăm în punctul în care, în loc să se îmbunătățească lucrurile odată cu trecerea anilor, de fapt se degradează: 

,,În urmă cu 15 ani aveam un ghid al carierei - acum nu mai există niciun fel de ghid al carierei, mâine dacă intri în sistem, poți să lucrezi la Judiciar, poți să lucrezi la Ordine Publică, la Rutieră, la Crimă Organizată, nu-i niciun fel de problemă și săptămâna viitoare să te muți la Financiar, să calculezi salariile. Nu există niciun fel de direcție. Noi nu negăm că și în urmă cu 15-20 de ani erau influențe politice pe anumite poziții, dar erau cu titlu de excepție și cumva erau făcute cu perdea, fără să fie atât de evidente. Acum, din orice inspectorat de poliție vă putem da zeci de exemple în care competențele efectiv nu mai contează și pălesc în fața unei relații pe care un șef din poliție o poate avea cu factorul politic din acel județ."

Până la o reformă structurală, polițiștii fac haz de necaz.

,,Circulă un banc în rândul colegilor noștri, în sensul în care se întreabă mulți colegi de ce adjuncții nu își iau concediu deodată cu inspectorul-șef. Și răspunsul este: ca să nu își dea seama subalternii că merge treaba și fără ei. Cam acesta este rezultatul acestor lucruri."

În spatele bancului, atrage atenția Cosmin Andreica, se află o problemă cât se poate de serioasă:

,,Faptul că ai un inspector-șef care este inexistent, care nu coordonează activitatea, care nu își asumă obiective instituționale, care nu participă efectiv și nu înregistrează rezultate demonstrează fără echivoc că actualul sistem duce la deprofesionalizare și la pierderea calității serviciului public".