Peste jumătate dintre români sunt de acord ca Republica Moldova să primească gaze extrase din Marea Neagră, contra cost | Sondaj
0Potrivit unui sondaj realizat de INSCOP Research, peste jumătate dintre români sunt de acord ca Republicii Moldova să îi fie furnizate, din 2027, contra cost, o parte din gazele extrase din Marea Neagră.
Potrivit sondajului, 46.1% dintre români își exprimă acordul cu afirmația: „Războiul declanșat de Rusia în Ucraina reprezintă principala cauză a crizei energetice din Europa”, față de 51.5% în noiembrie 2022.
De cealaltă parte, 46.2% își exprimă dezacordul (față de 45.7% în noiembrie 2022), iar 7.7% nu știu sau nu răspund.
Sunt de acord cu afirmația dată mai ales: votanții USR, femeile, persoanele peste 60 de ani. Își exprimă dezacordul în special: votanții AUR, bărbații, persoanele cu educație primară, cei cu vârsta între 30 și 59 de ani.
Privitor la resursele de gaz din Marea Neagră, 63.2% din cei intervievați cred că, prin exploatarea acestor resurse, România nu va mai fi dependentă de importurile din Rusia, față de 66.9% în mai 2022.
De cealaltă parte, 28.9% cred că „Gazul care va fi extras din Marea Neagra va fi vândut în Occident, nu va rămâne în România” (față de 26.7% în mai 2022). Ponderea non-răspunsurilor este de 8%.
Majoritatea celor care sunt de acord cu prima afirmație, potrivit INSCOP, sunt votanții PNL și PSD, persoanele peste 60 de ani, angajații la stat.
Își exprimă acordul cu afirmația „Gazul care va fi extras din Marea Neagra va fi vândut în Occident, nu va rămâne în România” în special: votanții AUR, locuitorii din București, cei cu studii superioare, angajații la privat
Peste 70%, de acord ca România să ajute cu gaze naturale alte țări membre în situații de urgență
Potrivit sondajului, 77.7% dintre respondenți sunt de acord cu acest mecanism și în cazul în care România ar trebui să ajute cu gaze naturale alte țări membre în situații de urgență, pe când 20.5% nu sunt de acord. 1.8% nu știu sau nu răspund.
Sunt de acord cu acest mecanism de întrajutorare și în cazul în care România ar trebui să ajute cu gaze naturale alte țări membre în situații de urgență mai ales: votanții PNL și USR, persoanele sub 45 de ani, cei cu educație superioară, cei cu un venit mai ridicat.
Sunt împotriva acestui mecanism în special: votanții AUR, persoanele peste 60 de ani, cei cu un venit redus.
În ce privește Republica Moldova, 60.3% dintre români sunt de acord ca, începând cu 2027, să-i fie furnizate, contra cost, o parte din gazele extrase din Marea Neagră.
Sunt împotrivă 35.4%, iar 4.3% nu știu sau nu răspund.
Sunt de acord ca o parte din gazele extrase din Marea Neagră să fie furnizate Republicii Moldova mai ales: votanții PSD, PNL și USR, persoanele cu educație superioară, locuitorii din București și din urbanul mare, cei cu un venit mai ridicat.
Sunt împotriva unui astfel de scenariu în special: votanții AUR, cei cu educație primară sau medie, cei cu un venit redus, locuitorii din urbanul mic sau din rural, angajații al stat.
Jumătate dintre români, de acord să ajute Ucraina cu energie în caz de criză
Sondajul mai arată că 53.4% dintre cei chestionați sunt de acord ca România să ajute Ucraina cu energie în caz de criză/urgență, în contextul atacurilor din partea Rusiei, când Ucraina are frecvent probleme cu alimentarea cu energie (gaze și electricitate).
De cealaltă parte, 43.1% sunt împotrivă, iar 3.5% nu știu sau nu răspund.
Sunt de acord cu ajutorarea Ucrainei cu energie în caz de urgență mai ales: votanții PSD, PNL și USR, persoanele, tinerii sub 30 de ani, cei cu educație superioară, cei cu un venit mai ridicat, locuitorii din București și din urbanul mare.
Nu sunt de acord în special: votanții AUR, persoanele cu educație medie, cei cu un venit redus.
Întrebați care este principala cauză pentru majorarea prețurilor la energie electrică, 42.8% dintre români indică deciziile greșite luate de autoritățile din România, 27.3% dorința companiilor din România de a obține profituri mai mari, 11.1% inflația generală, 6.7% evoluția prețurilor de pe plan internațional, 6.1% nivelul taxelor/redevențele, iar 0.8% condițiile meteo (vânt mai slab, precipitații mai puține). Ponderea non-răspunsurilor este de 5.2%.
Indică deciziile greșite luate de autoritățile din România ca principală cauză a majorării prețurilor la energie electrică mai ales: votanții AUR, persoanele peste 45 de ani, cei cu un venit mai redus, angajații.
Cred că dorința companiilor din România de a obține profituri mai mari este principala cauză pentru majorarea prețurilor la energie electrică în special: votanții PSD și PNL, persoanele peste 45 de ani, locuitorii din București, angajații la stat.
Tinerii sub 30 de ani cred într-o proporție mai mare ca restul populației că inflația generală a cauzat majorarea prețurilor la energie electrică.
Foarte puțini români sunt de părere că măsura de plafonare a facturilor la energie a fost total ineficientă
23.2% dintre respondenți sunt de părere că măsura de plafonare a facturilor la energie pentru populație adoptată până acum de guvern pentru a reduce impactul scumpirii energiei a fost total ineficientă (față de 23.8% în noiembrie 2022). 21% cred că a fost destul de ineficientă (față de 29.7% în noiembrie 2022), 32.1% destul de eficientă (față de 35.8% în noiembrie 2022), iar 17.4% total eficientă (față de 7.3% în noiembrie 2022). 6.3% nu știu sau nu răspund.
Consideră că măsura de plafonare a facturilor a fost ineficientă în special: votanții AUR, tinerii sub 30 de ani, locuitorii din București și din urbanul mic, cei cu un venit mai redus. Sunt de părere că măsura de plafonare a fost eficientă mai ales: votanții PSD, PNL și USR, persoanele cu educație superioară, cei cu un venit mai ridicat.
„Percepția asupra cauzelor crizei energetice s-a diversificat, iar războiul din Ucraina, deși rămâne principala explicație, nu mai este dominant — semn că opinia publică românească internalizează și alte cauze structural precum politicile europene sau disfuncționalități ale pieței interne.
Gazele din Marea Neagră sunt percepute ca simbol al independenței energetice, dar o parte a populației, chiar dacă minoritară, este sceptică cu privier la destinația resurselor de gaz. Proiectul Neptun Deep generează optimism, românii cred în efectele economice și de securitate, însă percepția pozitivă este mai degrabă strategică (locuri de muncă, venituri, investiții), nu una imediat personală (facturi mai mici). Crește acceptarea solidarității energetice europene, semn al unei maturizări geopolitice: românii sunt tot mai dispuși să sprijine mecanismele comune de criză, cu condiția reciprocității și a unei gestiuni percepute ca echitabile.
De asemenea, atitudinile față de sprijinirea Republicii Moldova și Ucrainei în domeniul energiei reflectă o combinație de raționalitate economică și empatie strategică, consolidând imaginea României ca actor regional responsabil, dar cu o societate care cere ca ajutorul să nu afecteze interesele interne”, declară Remus Ștefureac, directorul INSCOP.
Sondajul a fost realizat INSCOP Research la comanda Strategic Thinking Group. Datele au fost culese în perioada 29 septembrie - 7 octombrie 2025.
Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu aleator, fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste.
Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.95 %, la un grad de încredere de 95%.