Pensionarii de la țară decid soarta tinerilor în nordul Moldovei. Sunt cei mai conștiincioși la urne

În nordul Moldovei persoanele de vârsta a treia, din mediul rural au decis în mare parte soarta comunităților pentru următorii patru ani. Conform statisticilor pensionarii de la țară sunt cei mai conștincioși votanți, în timp ce tinerii de la oraș au dat cel mai ușor pas, procesului electoral. 

Duminică, 9 iunie, la alegerile locale, în județul Botoșani, cei mai conștincioși alegători au fost pensionarii de la țară. De altfel, la fiecare scrutin electoral aceștia își exercită dreptul la vot, fără să crâncnească. Conform statisticilor ei sunt cei care de obicei, în ultimul deceniu și jumătate au hotărât soarta comunităților din care fac parte, tocmai prin prezența la vot și susținerea candidaților preferați.

Pensionarii, forța electorală a nordului Moldovei

Candidații la alegeri care intră în grațiile pensionarilor din comunele nordului Moldovei, au cele mai mari șanse de câștig. Și asta fiindcă, pensionarii, așa cum arată statisticile, sunt cea mai mare forță electorală din mediul rural. În primul rând pentru că sunt alegători conștincioși. De exemplu, duminică, în județul Botoșani, până la ora 17.00 a votat 36.37% din electorat.

Dintre aceștia cu o majoritatea covârșitoare erau votanții din mediul rural, adică peste 87.700 de persoane de la țară față de 48.800 persoane din mediul urban. Totodată din punct de vedere al vârstei categoria dominantă a fost 45-65 de ani. Categoria de vârstă cu cei mai puțini alegători prezenți la urne a fost a tinerilor cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani. ”Pensionarii sunt baza. Mai ales aici la noi la țară. Cum se termină slujba la biserică pornesc la votat. Așa a fost mereu. ”, mărturisește un sătean din Vânători. Chiar și la europarlamentare, greul votării tot pensionarii l-au dus. 

”Tinerii sunt dezamăgiți”

Oamenii de la țară spun că tinerii nu merg la vot din două motive. Unora efectiv nu le pasă, nu au educația civică necesară pentru a înțelege importanța votului. „Nu știu că de fapt votul le poate schimba soarta, viața. Stau unii și râd pe la gard, așa în șlapi și pantaloni scurți. Râd de ăia care merg la vot. Stau și se tolănesc. Nici la slujbă la Biserică nu mai merg. O apărut telefoanele astea și numai le butonează”, spune un sătean din satul George Coșbug.

Altă categorie de tineri este dezamăgită de modul în care se face politică și administrație în România. Consideră că nu au pe cine alege. ”Sunt dezamăgiți domne. Toți promit și nu fac, sau nu fac suficient să se vadă. Nici nu vor să mai audă de dânșii. Și pe deasupra mulți sunt plecați în străinătate. ”, spune un sătean din Gorbeănești. ”Tinerii sun deja bolnavi, sunt depresivi. Sunt pasați de la o instituție la alta. În ziua de astăzi parcă nimeni nu-i mai pregătește pentru viitor. Nimănui parcă nu-i pasă de viața lor. ”, spune Constantin Prisacaru, din Gorbănești. „Și uite așa după aceea se plâng că ăștia bătrâni le decid lor soarta. Dar i-a pus cinva să nu vie?”, spune un alt sătean.