O jumătate de milion de români au renunţat în 2018 la a obţine îngrijire medicală pentru că nu-şi permit
0Datele INS arată că jumătate de milion de români au renunţat la a mai obţine îngrijire medicală în 2018 întrucât consideră că nu-şi mai permit acest lucru. Problemele medicale pe termen lung generate de acest lucru sunt deosebit de îngrijorătoare.
”Conform Institutului Naţional de Statistică, jumătate de milion de români au renunţat la a mai obţine îngrijire medicală în 2018 întrucât consideră că nu-şi mai permit acest lucru. Această situaţie nu a survenit pentru prima dată anul trecut, decenii de acces limitat la îngrijire medicală de calitate ducând în prezent la o situaţie generală de sănătate care este deficitară: un locuitor al României din cinci are o problemă cronică de sănătate sau o invaliditate”, arată un comunicat al Monitorului Social.
Accesul, profund inegal printre cetăţeni
Datele arată că femeile şi locuitorii din mediul rural sunt cei mai afectaţi de incapacitatea financiară de a accesa îngrijire medicală: 345,000 de femei şi 213,000 de bărbaţi s-au aflat în această situaţie. Majoritatea de 296,000 de locuitori în această situaţie locuiesc în mediul rural, în timp ce 262.000 în mediul urban.
Efectele acestui fenomen sunt îngrijorătoare. Problemele netratate au devenit cronice, conform analizei realizate de Monitorul Social: 19,5 din populaţia aflată în ţară suferă din cauza unei afecţiuni cronice sau invalidităţi.
„Cred ca sunt mai multe cauze care duc la această situatie. În primul rand, e vorba de lipsa de acces fizic la infrastructura medicală pentru o bună parte a locuitorilor României. Această infrastructură tinde sa fie concentrată în marile orase, fapt care creşte exponential costurile accesării serviciilor de sănătate pentru cei din mediul rural si micile oraşe - intervin costuri de transport, cazare, pe care multi nu şi le permit sau şi le permit cu greu”, a explicat Victoria Stoiciu, expert al Fundaţiei Friedrich-Ebert-Stiftung România.
”Un alt studiu INS arata că în 2017, la 10.000 locuitori în mediul rural au revenit, în medie, numai 0,4 cabinete medicale independente de specialitate comparativ cu 10,1 cabinete în mediul urban. Apoi, e desigur şi problema legată de faptul că sănătatea, ca şi educatia, e gratuita doar pe hârtie. Chiar şi pentru persoanele asigurate, actul medical presupune costuri ascunse, pe care, din nou, mulţi nu si le permit”, a mai arătat Stoiciu, adăugând că „nu în utlimul rând, avem aproape 3 milioane de persoane neasigurate în România”.
Cât despre faptul că femeile sunt disproporţioat afectate, Stoiciu a precizat că explicaţia cea mai plauzibilă este riscul de sărăcie mai mare în cazul femeilor: „În special dacă ne referim la femeile în vârstă (peste 55 ani), atunci datele Eurostat ne arată că procentul de femei expuse riscului de sărăcie şi excluziune socială e de 34%, în timp ce al bărbaţilor e de 29%. Avem, deci, o diferenţă de 5 puncte procentuale”.