Numărul grădinițelor de stat a scăzut dramatic în ultimele trei decenii
0Numărul de grădinițe publice din România a scăzut dramatic în ultimii 34 de ani, după cum arată cele mai recente date publicate de Monitorul Social, un proiect al Fundației Friedrich Ebert România.
Acesta se baza pe datele statistice de la Institutul Național de Statistică despre categoria “grădinițe” (matricea SCL101A), care acoperă numai unitățile de învățământ preșcolar cu statut juridic de “grădinițe”, nu și unitățile preșcolare care sunt arondate altor unități de învățământ precum școli generale/gimnaziale.
Conform datelor statistice care includ și aceste unități, în 2023 în România existau un total de 10.485 de unități de învățământ preșcolar (cu sau fără statut juridic de “grădinițe”), comparativ cu 12.529 de grădinițe în 1990, adică o reducere de 16% în 30 de ani.
Dintre cele 10.438 de unități de învățământ preșcolar din România din 2023, 9.859 erau publice, adică 94%. Însă la nivel urban, poate fi remarcată o creștere a grădinițelor private. De exemplu, tot în 2023, în regiunea București-Ilfov funcționau un total de 558 de unități de învățământ preșcolar (cu sau fără statut juridic de “grădinițe”), din care doar 55% erau publice (309) iar restul de 45% (249) erau private, comparativ cu 349 de grădinițe, toate publice în 1990.
În 2023, 60% din toți copiii între 3-6 ani sunt înscriși în învățământul preșcolar. Acest procent a crescut din 1990 când era 54%). Numărul cadre didactice din preșcolar a rămas aproape constant din 1990 încoace (în jurul a 37.000).
Numeroase studii de specialitate arată importanța crucială a educației timpurii: dincolo de abilitățile sociale, cognitive și emoționale dobândite în timpul educației preșcolare, în rândul copiilor care au urmat învățământul preșcolar se constată niveluri mai înalte de succes educațional, angajare și competențe sociale pe durata întregii vieți.
În România este nevoie urgentă de o politică publică dedicată învățământului preșcolar în vederea creșterii numărului de grădinițe în funcție de numărul de copii din fiecare regiune. Deși numărul cadrelor didactice din preșcolar a rămas aproape constant din 1990 încoace (în jur de 37.000), diminuarea unităților de învățământ preșcolar a dus la o suprasolicitare a acestora. Consecințele pentru familii sunt costuri mai mari (de ex. înscrierea la grădinițe private), dar și imposibilitatea reluării activității profesionale de către părinți, în principal de către mame. Pentru a ține cont de nevoile părinților și copiilor, aceste politici publice trebuie concepute în parteneriat cu asociațiile de părinți și cu experți în domeniu.