Noul sistem pentru contracte de muncă a picat testul instanței. De ce a fost desființat REGES. Expert HR: „Un simbol al digitalizării ratate”

Hotărârea de Guvern prin care a fost introdus REGES Online, noul sistem electronic de evidență a salariaților care a înlocuit Revisal, a fost anulată de Curtea de Apel Constanța, în urma unei acțiuni deschise de Uniunea Națională a Experților în Legislația Muncii (UNELM). 

Decizia readuce în atenție criticile formulate încă de la lansarea platformei de specialiști în resurse umane și experți în legislația muncii, care au reclamat probleme tehnice, birocrație excesivă și lipsa consultării celor obligați să utilizeze sistemul.

Potrivit informațiilor publicate de Profit.ro, Curtea de Apel Constanța a dispus anularea integrală a HG nr. 295/2025, actul normativ prin care a fost introdus sistemul REGES Online, înlocuitorul Revisal. Decizia nu este definitivă și poate fi atacată cu recurs.

Uniunea Națională a Experților în Legislația Muncii (UNELM), organizația care a contestat hotărârea în instanță alături de mai multe companii, a transmis că soluția reprezintă o confirmare a problemelor semnalate încă de la lansarea platformei.

Potrivit organizației, criticile nu vizau un singur articol din actul normativ, ci întreaga construcție legislativă, fiind invocate norme considerate neclare și contradictorii, obligații administrative suplimentare pentru angajatori, lipsa unei analize de impact asupra IMM-urilor și absența unei consultări reale cu profesioniștii din domeniu.

„UNELM va continua să susțină că digitalizarea și modernizarea REGES sunt necesare, dar trebuie realizate în condiții de legalitate, predictibilitate și consultare reală. Construim sisteme împreună cu cei care le folosesc zilnic, nu împotriva lor”, a transmis organizația, citată de Profit.ro.

De altfel, UNELM a semnalat încă din 2025 existența unor probleme tehnice, precum întârzieri în autorizarea accesului, erori de funcționare, lipsa unui manual oficial de utilizare și riscul ca anumite situații generate de disfuncționalitățile platformei să fie interpretate drept muncă nedeclarată.

REGES a fost lansat în 2025 pentru a înlocui vechiul Revisal și pentru a centraliza informațiile privind contractele de muncă din România. Platforma este administrată de Inspecția Muncii și a fost realizată în cadrul unui proiect finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). De la introducerea sa, numeroși angajatori, specialiști HR și experți în legislația muncii au reclamat dificultăți de utilizare, blocaje și proceduri considerate mai complicate decât cele existente în sistemul anterior.

„Pare un soft conceput la finalul anilor ’90”

Expertul în resurse umane Doru Șupeală consideră că decizia de contestare a platformei REGES în instanță este justificată și pune problemele actuale ale sistemului pe seama modului în care acesta a fost implementat.

„Cei care au contestat REGES în instanță au dreptate în inițiativa lor: acest sistem a fost introdus cu forța, peste noapte, fără a fi fost testat suficient, discutat și analizat înainte cu partenerii sociali și economici și fără a fi fost consultați cei care ulterior au fost obligați să îl utilizeze”, declară Doru Șupeală pentru „Adevărul”.

Potrivit acestuia, numeroase companii și specialiști HR s-au trezit obligați să folosească o platformă pe care o consideră mai greoaie și mai birocratică decât vechiul Revisal.

Șupeală spune că utilizatorii reclamă frecvent blocaje tehnice și dificultăți în operarea sistemului.

„Oamenii spun că sunt foarte multe cazuri în care sistemul se blochează, datele nu se salvează și trebuie să o iei de la capăt cu introducerea tuturor datelor”, explică expertul.

Criticile vizează și experiența de utilizare. În opinia sa, platforma nu funcționează ca un instrument digital modern care să îi ajute pe utilizatori să își îndeplinească obligațiile administrative, ci reproduce în mediul online logica birocratică a vechilor proceduri pe hârtie.

„Modul în care este gândită experiența utilizatorului este foarte rudimentar. Sistemul pare un zbir birocratic inflexibil și stupid, nu un sprijin inteligent care să te ajute cu o experiență de utilizare prietenoasă și flexibilă. Nu te ghidează, ci doar te penalizează și te trage de urechi, te cheamă la ghișeul fizic pentru orice greșeală și te amenință cu amenzile”, susține Doru Șupeală.

În opinia expertului, problema de fond este că REGES a fost construit în primul rând pentru nevoile administrației și ale aparatului birocratic, nu pentru cele ale companiilor și angajaților care sunt obligați să îl folosească zilnic.

„Pe scurt, este un instrument făcut să facă mai ușoară viața statului și birocraților, nu a companiilor și angajaților. Asta nu este digitalizare”, afirmă Doru Șupeală.

„Inspecția Muncii este una dintre instituțiile statului cu cel mai scăzut nivel de încredere, fiindcă cei mai mulți oameni care cer sprijin și trimit sesizări despre abuzurile angajatorilor sunt tratați în bătaie de joc. Iar angajatorii cinstiți sunt de cele mai multe ori călăriți cu controale și amenzi absurde, nu ajutați și consiliați să facă lucrurile cum trebuie”, susține acesta.

De altfel, expertul compară diferența dintre așteptările utilizatorilor și experiența oferită de REGES cu diferența dintre tehnologia actuală și aplicațiile de acum câteva decenii.

„Practic, doar au mutat o gândire ruginită și sinistră a formularisticii birocratice din mediul fizic în online. Pare un soft conceput la finele anilor '90, nu în 2025. E ca și cum ai pretinde unui posesor de smartphone model 2026 să se bucure că folosește un joc precum «Șerpișorul» de pe Nokia 3310”, afirmă el.

Doru Șupeală admite că noua platformă aduce și unele îmbunătățiri, în special prin integrarea cu bazele de date ale altor instituții și prin posibilitatea oferită angajaților de a-și consulta propriile informații. Totuși, consideră că aceste avantaje sunt eclipsate de problemele de funcționare și de designul sistemului.

„Există și câteva progrese din perspectiva integrării cu bazele de date ale altor instituții, ceea ce reduce un pic birocrația și din perspectiva accesului dat angajaților, care pot să vadă ce statut au prin introducerea datelor personale. Dar toate aceste beneficii sunt puse în umbră de felul greoi și depășit în care este gândit designul experienței utilizatorilor”, spune el.

Doru Șupeală ridică și semne de întrebare cu privire la transparența proiectului, afirmând că nu a reușit să identifice public compania care a dezvoltat aplicația.

„Eu am încercat să aflu care este compania de software care a realizat acest sistem, iar informația aceasta nu există nicăieri în mediul online. Sau e foarte bine ascunsă. Scrie doar că este făcut prin PNRR, la comanda Ministerului Muncii”, mai spune expertul.

În opinia sa, pentru un proiect de asemenea amploare, autoritățile ar fi trebuit să se inspire din soluțiile implementate în alte state și să apeleze la expertiză internațională în domeniul digitalizării serviciilor publice.

„Digitalizare fără automatizare”

Criticile la adresa REGES nu vin doar din zona resurselor umane. Într-o analiză publicată pe platforma juridice.ro în iulie 2025, expertul contabil Daniel Udrescu a descris „noul sistem” drept un exemplu de „digitalizare fără automatizare”, susținând că statul transferă către angajatori sarcini administrative suplimentare fără a le oferi beneficii concrete în schimb.

„REGES este expresia cea mai clară a acestei anomalii, un sistem construit de sus în jos, fără consultare, fără transparență și fără viziune”, scria Udrescu.

Potrivit acestuia, una dintre principalele probleme este faptul că angajatorii sunt obligați să introducă manual informații care există deja în alte sisteme ale statului, în loc ca instituțiile să comunice între ele automat.

Expertul contabil susține că România a rămas în urmă față de modelele utilizate în majoritatea statelor dezvoltate, unde raportările privind salariații sunt integrate direct în programele de salarizare și contabilitate.

„În Germania, Franța, Italia sau Marea Britanie, datele circulă între instituții fără intervenție umană, direct din softurile de salarizare. În România, același angajator trebuie să trimită aceleași informații și în D112, și în REGES, fără ca sistemele să comunice între ele”, arăta acesta.

Udrescu considera că noua platformă reproduce o logică birocratică veche, în loc să simplifice relația dintre mediul privat și stat.

„REGES nu este doar o platformă birocratică. Este un simbol al digitalizării ratate: fără interoperabilitate, fără eficiență, fără respect față de mediul privat. Este rezultatul unei administrații care confundă controlul cu modernizarea, centralizarea cu progresul și obligația cu parteneriatul”, susținea expertul contabil.

În analiza sa, acesta propunea integrarea completă a REGES cu sistemele ANAF și cu Declarația 112, astfel încât raportările să fie realizate automat și să fie eliminată introducerea repetată a acelorași date.

„Digitalizarea reală nu înseamnă formulare și interfețe lente. Înseamnă încredere, colaborare, transparență și degrevarea oamenilor de sarcini inutile”, concluziona Daniel Udrescu.