Joia Mare amintește de Cina cea de Taină și alte trei evenimente din viaţa Mântuitorului. Obiceiuri și tradiții

Creștin-ortodocșii se pregătesc pentru Joia Mare, când se prăznuiește Spălarea picioarelor ucenicilor de către Mântuitor, Cina cea de Taină, Rugăciunea din grădina Ghetsimani, dar și Începutul patimilor, prin vinderea Domnului. Mai multe obiceiuri și tradiții sunt legate de această zi.

 „Aflându-ne în Săptămâna Patimilor, este firesc să întâlnim numeroase practici de pomenire a morților (aprinderea focurilor rituale, ofrandele alimentare și materiale aduse – colacul, oala, lumânarea), la care se adaugă cele specifice marii sărbători (vopsitul ouălor, care, de altfel, are de asemenea numeroase semnificații funerare). Pe lângă sacralizarea nefastă a sărbătorii din Joia Mare (interdicția muncii, a somnului), pot fi observate numeroase practici de propițiere sau oraculare, care denotă unele caracteristici pozitive ale momentului: purificarea prin apă, postul ritual”, explică cercetătorul etnografic Sorin Mazilescu.

Joia Mare, binefăcătoare pentru morți

Joia Mare este considerată binefăcătoare pentru morți.

„Acum se face ultima pomenire a morților din Postul Mare. În Oltenia și acum se fac în zori, în curți și / sau la morminte focuri pentru morți din boz sau nuiele; se spune că ele inchipuiesc focul pe care l-au făcut slujitorii lui Caiafa în curtea arhierească, să se încălzească la el, când Iuda l-a vândut pe Hristos, sau focul unde a fost oprit Sfântul Petru, când s-a lepădat de Hristos”, mai spune renumitul specialist în folclor.

În tradițiile românilor, Joia Mare se mai numește Joi Mari, Joia Patimilor, Joia Neagră sau Joimăriță.

„Ea este termenul până la care femeile trebuiau să termine de tors cânepă. La cele leneșe se spunea că vine Joimăriță să vadă ce-au lucrat. Iar dacă le prinde dormind, le va face neputincioase a lucra tot anul. Uneori, o femeie bătrână mergea pe la casele cu fete mari și dădea foc cânepii netoarse. Sau copiii, unși pe față cu negreală, mergeau să le îndemne la lucru pe fetele de măritat și să primească ouă pentru incondeiat de Paște, zicând: "Cații / Mații / Toarse caltii; / Ori i-ai tors, / Ori i-ai roș. / Scoate tolul să ți-l văz! / Și de-l ai, / Să te - nduri și să ne dai / Cele ouă - ncondeiate / De acolo din covate", explică cunoscutul cercetător etnografic.

În unele zone, de Joia Mare se strigă peste sat.

„Dar strigarea o făcea Voevoda Țiganilor - un flăcău căruia i se comunicau abaterile fetelor și feciorilor din Postul Mare”, arată Sorin Mazilescu.

Ziua în care se înroșesc ouăle

În cultură populară actuală, joia din Săptămâna Patimilor este cunoscută mai ales ca ziua în care se înroșesc ouăle, pentru că se spune că ouăle înroșite sau împistrite în această zi nu se strică tot anul.

„Spiritualitatea românească păstrează și câteva legende referitoare la inrosirea ouălor. Cea mai cunoscută spune că, întâlnindu-se cu fariseii, Maria Magdalena le-a spus că Hristos a înviat. Iar ei au răspuns că atunci va învia Hristos, când se vor inrosi ouăle din coșul ei. Și pe dată, ouăle s-au făcut roșii. Se mai spune că, după Înviere, fariseii au aruncat cu pietre în Maria Magdalena. Iar pietrele se prefăceau în ouă roșii”, explică Sorin Mazilescu.

Potrivit unei alte legende, sub crucea pe care a fost răstignit Hristos, Maria Magdalena a pus un coș cu ouă și ele s-au înroșit de la sângele ce cădea din rănile Domnului.

„Există și alte legende care povestesc despre originea acestui obicei. El este atât de răspândit pe teritoriul românesc, așa cum era și în trecut, ceea ce l-a făcut pe un călător turc din secolul al XVIII-lea să numească Paștele sărbătoarea de ouă roșii a ghiaurilor (creștini) valahi”, completează Sorin Mazilescu.

Alte obiceiuri mai cunoscute din Joia Mare

Legat de semnificația acestei zile, prin sudul țării se păstrează încă, în joia din Săptămâna Patimilor, obiceiul ca femeile mai în vârstă să spele picioarele celor din casă (în special ale copiilor).

Tot în zona de sud a țării, fetele fac câte 12 noduri unei ațe, punându-și la fiecare câte o dorință, urmând să le dezlege când dorința se împlinește. Această ață și-o pun sub pernă seara, cu speranța că-și vor visa ursitul, arată cercetătorul argeșean.

În vestul țării, familia care prepară pâinea de Paște pentru biserică, o aduce în lăcașul sfânt cu vase noi, cu lumânări și vin, pentru a rămâne până la Paști.

Din Joia Mare până în ziua de Paști nu se mai trag clopotele bisericilor, ci doar se toacă.

Seara, creștinii merg la Denia celor 12 Evanghelii

Slujba din Joia Mare amintește de patru evenimente deosebite din viaţa Mântuitorului: spălarea picioarelor ucenicilor, ca pildă de smerenie; Cina cea de Taină, la care Mântuitorul a instituit Taina Sfintei Euharistii; Rugăciunea arhierească; Începutul Pătimirilor, prin vinderea Domnului.

Cele 12 citiri din Noul Testament vorbesc despre prinderea, judecata şi răstignirea lui Iisus Hristos.