Institutul „Elie Wiesel” cere anchetă după ce simpatizanții legionari l-au comemorat pe Corneliu Zelea Codreanu la Tâncăbești. Procurorii s-au autosesizat

Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” cere autorităţilor să ancheteze manifestaţiile extremiste desfăşurate pe 30 noiembrie la Tâncăbeşti, judeţul Ilfov, unde câteva zeci de persoane l-au comemorat pe liderul legionar Corneliu Zelea Codreanu. 

UPDATE Procuronii anunţă că s-au autosesizat deja şi au deschis o anchetă

Procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Buftea anunţă că deja s-au sesizat din oficiu și au dispus începerea urmăririi penale in rem în legătură cu evenimentele desfășurate la Tâncăbești, în 30 noiembrie, când mai multe persoane au organizat o comemorare dedicată lui Corneliu Zelea Codreanu, fondatorul și liderul mișcării legionare.

Potrivit unui comunicat transmis marți, 2 decembrie, ancheta vizează posibila săvârșire a unei infracțiuni prevăzute de OUG 31/2002, act normativ care interzice organizațiile, simbolurile și manifestările cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob, precum și promovarea cultului persoanelor condamnate pentru genocid, crime contra umanității sau crime de război.

Urmărirea penală este începută in rem - asupra faptei, nu a unor persoane - urmând ca procurorii să stabilească dacă în cadrul acțiunii comemorative au fost încălcate prevederile legale privind promovarea mișcării legionare sau a simbolisticii acesteia.

Potivit aceleiaşi surse, procurorii s-au autosesizat după ce în spaţiul public au apărut mai multe imagini şi relatări de la acel eveniment, care au fost redistribuite pe reţelele de socializare.

Ştirea iniţială

Demersul Institutului vine pe fondul „ascensiunii discursului instigator la ură şi a manifestărilor extremiste în spaţiul public”, precizează sursa citată. „Această realitate pune sub semnul întrebării memoria victimelor Holocaustului din România şi sfidează legislaţia în vigoare”, se mai arată în comunicatul Institutului.

Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 31/2002 interzice organizaţiile, simbolurile şi faptele cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob, precum şi promovarea cultului persoanelor vinovate de genocid sau crime de război.

„În ultimul an, societatea românească a asistat la ascensiunea discursului instigator la ură şi manifestărilor extremiste în spaţiul public. Această realitate pune sub semnul întrebării memoria victimelor Holocaustului din România, promovează simbolurile şi elita Mişcării Legionare, precum şi persoane condamnate pentru crime de război. Şi toată această intensificare a avut loc în contextul sfidării legislaţiei memoriale în vigoare, mai cu seamă a OUG nr. 31/2002”, se arată într-o scrisoare deschisă adresată MAI şi Ministerului Public, semnată de directorul general Alexandru Florian, potrivit News.ro.

Institutul aminteşte că, în 2021, Raportul Inspecţiei judiciare a evidenţiat „eficienţa redusă a activităţii organelor de anchetă” în dosarele privind infracţiunile motivate de ură şi discriminare între 2017-2020.

Totuşi, în prima jumătate a anului 2025, Parchetul şi Poliţia au reuşit finalizarea mai multor dosare şi trimiterea în judecată a 14 persoane pentru fapte încadrate sub OUG nr. 31/2002.

„Părea că această lege nu este chiar inutilă pentru realitatea memorială din România. Dintre aceste dosare aflate în curs de judecată, menţionăm cele care încriminează fapte petrecute în noiembrie 2024, cu prilejul comemorării asasinării lui Corneliu Zelea Codreanu, la troiţa din Tâncăbeşti. Iată că, la un an de zile, situaţia pare să fi revenit la vechile obiceiuri: manifestări prolegionare, cultul lui Corneliu Zelea Codreanu sub aripa ocrotitoare a jandarmilor. Aflăm cu stupefacţie din presă că, în data de 30 noiembrie 2025, în aceeaşi localitate, pe spaţiul public au avut loc manifestaţii comemorative care se repetă din 1994. Imaginile filmate indică ritualuri legionare sau salut nazist”, precizează sursa.

Reprezentanţii Institutului se întreabă dacă OUG 31/2002 „a reintrat într-un con de umbră al justiţiei”, iar „asaltul extremiştilor asupra memoriei publice este unul dezinhibat şi dincolo de lege”.

„Sau poate, aşa cum se încearcă de ceva timp să ni se sugereze, echilibrul şi stabilitatea socială înseamnă dreptul la expresie totală pentru simbolistica şi manifestările extremei drepte? În dauna memoriei victimelor Holocaustului sau a altor crime contra umanităţii? Angajamentele ferme ale autorităţilor, făcute la momente şi evenimente comemorative dedicate memoriei victimelor Holocaustului, de a combate antisemitismul, discursul urii şi elogierea ideologiilor extremiste, continuă să rămână simple declaraţii, fără ecou pentru cei care au datoria să aplice legea”, se mai arată în comunicat.

Institutul citează şi paragraful 95 din Decizia 355/2025 a Curţii Constituţionale.

„Curtea reţine, totodată, că norma de incriminare în vigoare limitează semnificativ sfera persoanelor a căror apologie în discursul public poate întruni elementele constitutive ale unei infracţiuni (...). Or, în opinia Curţii, apologia publică a unei personalităţi marcante din conducerea unei organizaţii fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe constituie un comportament periculos care încurajează şi consolidează sentimentul de ură pe motive etnice, rasiale sau religioase, precum şi de superioritate a unor rase şi inferioritate a altora, indiferent dacă există sau nu o hotărâre definitivă de condamnare pentru infracţiuni de genocid, contra umanităţii şi de război ori o hotărâre a unei instanţe penale naţionale/internaţionale privind constatarea caracterului criminal al acestor organizaţii”, a precizat Institutul.

„Iată de ce, pentru a preveni reîntoarcerea la situaţii existente înainte de noiembrie 2024, vă solicităm celeritate în analiza, cu instrumente adecvate, a evenimentelor petrecute pe spaţiul public, pe 30 noiembrie, în localitatea Tâncăbeşti, judeţul Ilfov”, se mai arată în comunicat.

Reamintim că pe 30 noiembrie, câteva zeci de persoane l-au comemorat pe Corneliu Zelea Codreanu, iar Şerban Suru, autoproclamat lider al mişcării legionare, a ţinut discursuri politice. Comemorarea se desfăşoară anual din 1994, deşi astfel de manifestaţii sunt interzise prin lege. În acest an, autorităţile au montat garduri despărţitoare şi au venit cu mai multe autospeciale, blocând chiar prima bandă de circulaţie de pe DN1 pe durata parastasului.

Ordonanţa de Urgenţă nr. 31/2002 interzice organizaţiile cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob, crearea de simboluri şi promovarea cultului persoanelor vinovate de infracţiuni contra păcii şi umanităţii, precum şi acordarea numelor acestora unor străzi, pieţe, parcuri sau alte locuri publice.