Depresia îi trimite pe şomeri direct la psihiatru. Persoanele trecute de 40 de ani, refuzate de multinaţionale

Români trecuţi de 40 de ani, dar şi tineri care au rămas fără un loc de muncă de peste şase luni dezvoltă tulburări psihice. Lipsiţi de posibilităţi financiare, cei mai mulţi merg direct la psihiatru.

Creşterea ratei şomajului a dublat numărul persoanelor care suferă de depresie, astfel că la nivel european unul din 15 oameni este afectat de această boală. Ţara noastră se plasează pe un onorabil loc doi la nivel european în ceea ce priveşte tulburările depresive, după Estonia. Specialiştii români atrag atenţia că situaţia este de fapt mult mai gravă şi că din ce în ce mai mulţi români dezvoltă probleme de ordin psihic. 

La problemele curente se adaugă şi lipsa posibilităţii de a accesa serviciile unor psihologi, cei mai mulţi ajungând, de multe ori prea târziu, să apeleze la serviciile medicilor psihiatri. 

„Este clar că fenomenul este mult mai amplu. Suntem un popor trist, o naţie îngândurată, mai ales că trăim aşa cum trăim. Prea puţini şomeri îşi permit să vină la psiholog, pentru că nu au bani. În plus, depresia este mai accentuată în rândul bărbaţilor care rămân fără un loc de muncă decât în cazul femeilor. În condiţiile în care aceste persoane îşi pierd serviciul în jurul vârstei de 40 de ani, este mai greu de suportat acest gând – cel al inutilităţii”, a explicat profesorul Mihai Aniţei, preşedintele Colegiului Psihologilor din România (CPR). 

Numărul şomerilor cu depresie s-a dublat

Dacă puţini şomeri îşi permit să scoată din buzunar bani pentru o şedinţă la psiholog, aceştia apelează cu încredere la medicul psihiatru, ale cărui servicii sunt decontate de Casa Naţională de Asigurări. 

Medicul Simona Trifu, căreia i-au trecut pragul 10.000 de persoane, atrage atenţia că tot mai mulţi dintre cei care apelează la serviciile sale au stări depresive care au debutat după pierderea locului de muncă. 

„Există un sector populaţional cuprins între 40 – 50 de ani, adică 39% din totalul şomerilor, cu vechime în muncă în jurul a 20 de ani, cu nivel mediu de calificare, major afectat. Numărul persoanelor în această situaţie care manifestă tulburări psihice s-a dublat în ultimul an”, mai spune doctorul, adăugând că primul episod depresiv apare în intervalul a şase luni după pierderea locului de muncă. 

Şomerii trecuţi de 40  de ani care dezvoltă probleme psihice sunt şi principalii candidaţi la pensionarea pe caz de boală. „În cazuri mai grave se poate ajunge şi la tentative de suicid”, a explicat Mihai Aniţei. 

Rata şomajului, constantă 

Deşi medicii sunt îngrijoraţi de dimensiunea fenomenului, care s-a accentuat în perioada crizei financiare, reprezentanţii Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţelor de Muncă (ANOFM) susţin că rata şomajului înregistrat în rândul persoanelor trecute de 45 de ani, la nivel naţional, a rămas constantă în ultimii trei ani – 26%. 

„În cazul persoanelor cu studii superioare, şomajul nu este atât de accentuat, dar  este însă adevărat că aceştia nici nu apelează la ANOFM”, au explicat surse din Ministerul Muncii.

Şi tinerii sunt afectaţi de depresie 

O altă categorie în atenţia specialiştilor este cea a tinerilor care, după ce au obţinut rezultate remarcabile la învăţătură în şcoli de prestigiu, nu şi-au găsit loc de muncă. „Este dezarmant atunci când ai anumite aşteptări să nu găseşti de muncă. Pe de altă parte, statul prelungeşte în mod artificial pregătirea tinerilor, apoi companiile îi spun că este supracalificat şi nu îl angajează. Este o reacţie perversă”, a conchis Aniţei. 

Angajatul trecut de 40 de ani, refuzat în multinaţionale 

Pe lângă problemele de sănătate cu care se confruntă din cauza lipsei de oportunităţi profesionale, persoanele trecute de 45 de ani, aflate în căutarea unui loc de muncă sunt, de cele mai multe ori, victime ale discriminării. 

Aşa arată şi ultimul raport al Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD), dar şi un studiu recent dat publicităţii de acelaşi organism, potrivit căruia 52% din români sunt de părere că vârstnicii îşi găsesc mai greu un loc de muncă în comparaţie cu absolvenţii. Acelaşi sondaj arată că 26% din români consideră că persoanele trecute de 50 de ani constituie o categorie discriminată la noi în ţară.

„Avem plângeri pe domeniul relaţiilor de muncă şi pentru discriminare pe criteriu de vârstă. Pe date concrete, femeile trecute de 40 de ani şi bărbaţii trecuţi de 45 de ani îşi găsesc foarte greu un serviciu, asta din cauza unei prejudecăţi pe care o au angajatorii, care sunt de părere că persoanele respective nu mai sunt productive pe piaţa muncii. Total greşit, o astfel de atitudine se sancţionează şi este ilegală”, arată Asztalos Csaba Ferenc, preşedintele CNCD. 

Şi reprezentanţii companiilor de recrutare admit că persoanele trecute de 45 de ani au slabe şanse de angajare, în special în multinaţionale, unde sunt preferaţi cei până în 35  – 40 de ani. 

„Avem clienţi care pun din start anumite limite. Cei mai mulţi ne pun această condiţie: să nu selectăm persoane trecute de 40 de ani, chiar dacă acestea au experienţă în domeniul respectiv. Nu avem ce să facem, ne ghidăm după doleanţele firmelor”, susţin surse din piaţa muncii. 

Citeşte şi:

Depresia şi gândurile suicidale, principalele probleme ale copiilor. Mamele, în topul abuzatorilor

Aproape jumătate dintre cazurile semnalate anul trecut la Telefonul Copilului, care au necesitat intervenţia autorităţilor, au vizat abuzul asupra copilului, în fiecare zi fiind înregistrate până la şapte astfel de cazuri. Concret, la Telefonul Copilului, în anul 2013 au fost înregistrate 106.885 de apeluri, iar 5.039 dintre cazuri au necesitat consilierea şi monitorizarea continuă a specialiştilor, dar şi intervenţia instituţiilor abilitate.

Psiholog, psihiatru sau neurolog? La cine să mergi şi când?

Confuziile frecvente care se fac între cele trei specialităţi sunt şi parte dintre cauzele care stau la baza fricii sau ruşinii de a merge la psiholog, psihiatru sau neurolog.