Depistarea tuberculozei, o urgență de sănătate publică
0România rămâne principalul „rezervor” de tuberculoză din UE, înregistrând cel mai mare număr de cazuri. În acest context, Ministerul Sănătății a început o acțiune de depistare activă a cazurilor în 11 județe, cele mai multe la granița cu Ucraina, respectiv Botoșani, Constanța, Galați, Iași, Maramureș, Neamț, Satu Mare, Sălaj, Suceava, Tulcea, Vaslui.
Acțiunea are loc în cadrul Programului „Abordarea provocărilor sistemului de sănătate privind controlul tuberculozei în România”, suma necesară – 3,5 milioane de euro – fiind asigurată printr-un grant de la Fondul Global de Luptă Împotriva HIV/SIDA, Tuberculozei şi Malariei, cu dată-limită de implementare 31 martie 2023. Grantul reprezintă una dintre sursele de finanțare ale Strategiei Naționale pentru Controlul Tuberculozei 2022-2030 și vârful de lance al reformei în controlul tuberculozei în România.
„Pentru România, este o problemă reală și o urgență de sănătate publică, pentru că noi avem cel mai mare număr de noi cazuri și cel mai mare număr de recidive din UE. Până de curând nu am avut un program de depistare activă pe tuberculoză, iar venirea pandemiei a pus frână acestuia”, a subliniat dr. Marius Geantă, președintele Centrului pentru Inovație în Medicină.
Acces limitat în pandemie
Depistarea activă e importantă în condițiile în care ceea ce diagnosticăm este doar vârful piramidei, mai spune specialistul. „Este de așteptat să existe și cazuri care nu au manifestări clinice. Depistând atunci când cazul nu este clinic, în mod clar boala e mai puțin avansată, deci posibilitățile de tratament eficient sunt mai mari și riscul de complicații e mai mic. Iar pentru sănătatea publică, e important pentru că se evită transmiterea bacilului Koch responsabil de la purtători la cei susceptibili”, a mai spus dr. Geantă.
Un alt aspect care nu trebuie pierdut din vedere este că în timpul pandemiei de COVID-19 accesul pacienților la servicii medicale a fost limitat. „Deci, cumva e de așteptat să crească numărul pacienților care se prezintă cu forme mai grave de boală. Rămâne de văzut dacă restricțiile de circulație au încetinit transmiterea bacilului”, atrage atenția specialistul.
Totodată, războiul din Ucraina, prin migrația populației și rata mai mică de vaccinare decât a României, e un risc suplimentar, mai spune dr. Geantă: „Ucraina este pe lista roșie din Europa, la tuberculoză, alături de România, Bulgaria și alte țări. Iar efectual migrației și al deplasării unui număr mare de oameni poate dinamiza transmiterea. Și mai este un aspect important: tuberculoza rezistentă la tratament – acea formă de boală în care soluțiile de tratament pe care le cunoaștem nu sunt eficiente, iar acești bolnavi riscă să devină cronici și să transmită mai departe. Și aici România este iar fruntașă”, conchide dr. Marius Geantă.
Programul este destinat persoanelor adulte, care au factori de risc pentru tuberculoză, indiferent de statutul de asigurat, și se va realiza în comunități la risc, prin echipe mobile organizate și coordonate de către direcțiile de sănătate publică județene.
Persoanele depistate ca fiind suspecte de tuberculoză, inclusiv cetățenii străini, sunt trimise la dispensarele de pneumoftiziologie teritoriale și beneficiază de tratament și alte drepturi prevăzute de legislația în vigoare, indiferent de naționalitate sau de statutul de asigurat.