De ce ne omorâm după fake-uri. Suntem campioni în UE la cumpărarea de produse contrafăcute

Românii cumpără în mod deliberat produse contrafăcute, țara noastră fiind în topul Uniunii Europene (UE) la acest capitol, arată un studiu publicat de Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO). Motivul — pe principiul: „Haina îl face pe om“, mulți dintre români consideră că dacă poartă articole de vestimentație ale unui anumit brand dobândesc un statut în societate.

Sursa citată menționează că respondenții sunt conștienți că produsele contrafăcute sprijină organizațiile infracționale sau pun în pericol sănătatea, dar, în pofida acestor lucruri, 31% consideră că e acceptabil să achiziționeze bunuri contrafăcute atunci când prețul produsului original este prea mare. Specialiștii subliniază că vorbim de o presiune socială care există în prezent privind cumpărarea produselor de brand.

Presiune socială și promovare intensă

Studiul arată că, la nivel de țară, proporția consumatorilor care au cumpărat intenționat produse contrafăcute variază de la 24% în Bulgaria, până la 8% în Finlanda. O pasiune pentru fake-uri mai au spaniolii (20%), irlandezii (19%), luxemburghezii (19%) și românii în proporție de 18%. 

Psihologul Mihai Copăceanu subliniază că, de cele mai multe ori, românii apelează la fake-uri din cauza veniturilor. „Când nu dispui de o anumită sumă de bani, vei alege un produs de o calitate proastă sau contrafăcut. Prețurile la acestea sunt deosebit de atractive, chiar cu 50%, 70% mai ieftin decât produsele originale. De aceea sunt atât de mult căutate și cumpărate“, arată expertul. În același timp însă, mai spune acesta, mulți dintre români consideră că dacă poartă o haină a unui anumit brand dobândesc în societate un anumit statut, acel obiect vestimentar sau accesoriu dându-le o anumită valoare de om bogat care merită respectat. „Articolele de vestimentație sau accesoriile nu sunt cumpărate pentru utilitatea, funcționalitatea și nici pentru calitatea acestora, ci pentru semnificația lor în spațiul public. Vreau să port o ținută care ar aparține unui anumit brand pentru că îmi creează un anumit prestigiu în spațiul social și mai mult o anumită identitate. Eu sunt cineva când port acel brand, și nu oricine“, precizează specialistul.

O altă problemă semnalată de specialist ține de promovarea excesivă a brandurilor sau a produselor contrafăcute, dar și a site-urilor obscure care le comercializează. „Adolescenții care poartă la școală sau se fotografiază cu unicul scop de a publica în mediul online aceste produse fake primesc mii și zeci de mii de aprecieri“, mai spune Mihai Copăceanu. El consideră că această promovare accentuează presiunea socială în rândul copiilor și adolescenților, care ajung să fie judecați că nu au haine de un anumit brand și sunt considerați săraci.

Influencerii joacă un rol important în promovarea produselor de brand sau a celor fake, iar oamenii tind să dorească să fie ca ei sau să aibă ceea ce ei poartă. „Companiile au interesul de a-și vinde produsele, iar influencerii sunt cei care pot face asta cel mai bine. Ei primesc produse sau bani și promovează acele obiecte pe social-media, iar oamenii care îi văd ca pe niște idoli se vor îndrepta spre acele site-uri, fără să mai țină cont dacă e vorba de fake sau nu. În capcana asta pică adesea tinerii, care vor să ajungă ca acești influenceri în viitor și care sunt condiționați de situația financiară a părinților, astfel că nu-și pot îndeplini întotdeauna dorințele“, spune psihologul Keren Rosner.

La rândul lui, sociologul Alfred Bulai explică faptul că în prezent numele brandului nu mai înseamnă nimic. „Vorbim de o proastă calitate, vorbim de fenomenul chinezesc, în ideea că produsele de brand nu se mai fac în țara de origine, ci prin orice cotloane, astfel că numele unui brand nu mai înseamnă nimic, pentru că nu mai e făcut după standardele inițiale. Muncitorii din Turcia și cei din India nu sunt aceiași, chiar dacă tehnologiile sunt la fel, mâna de lucru diferă“, arată el. În același timp, subliniază expertul, același produs are calități diferite în funcție de piața pe care ajunge, deoarece comerciantul pune anumite condiții de calitate ca să îl vândă, astfel că în funcție de cerințe diferă produsele pe site-uri sau în magazine. „Pentru companii e un avantaj, vând cu preț mai mic, cu calitate mai proastă, se cumpără mai des și mai mult“, subliniază Alfred Bulai.

Psihologul Keren Rosner este de părere că oamenii au impresia falsă că obiectul îl face pe om și că îi arată poziția financiară în societate: „Există o competiție în ceea ce privește aspectul oamenilor în societate. Atunci când nu dispui de sume exorbitante de bani, apelezi la astfel de substitute pentru a-i păcăli pe ceilalți. Trăim într-o lume în care e mai important cum arăți și ce porți, decât ceea ce ești ca om“.

Incertitudine

Incertitudinea în ceea ce privește autenticitatea este, de asemenea, în creștere, arată studiul. Aproape 4  europeni din 10 (39%) s-au întrebat dacă au cumpărat produse contrafăcute, iar jumătate dintre tineri (52%) au declarat același lucru. În România, proporția oamenilor care au cumpărat un produs și nu au știut că este fake e de 72%. Legat de acest lucru, Keren Rosner spune că vorbim de naivitatea cumpărătorului, care nu a văzut produsul original și se lasă păcălit de o ofertă miraculoasă. „Uneori, asemănările sunt izbitoare, astfel că e dificil să îți dai seama dacă un produs e original sau nu doar din niște imagini. Un cumpărător care nu a văzut un produs original nu va ști la ce să se uite, ce informații să ceară de la comerciant și va ajunge să fie păcălit de prețul bun, de așa-zisa ofertă de neratat“, spune ea.