Cum va fi redusă la jumătate risipa alimentară în România în următorii ani. Tone de alimente sunt aruncate anual la gunoi de români

De peste o lună au intrat în vigoare Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare, ce vor contribui mult la reducerea acestei risipe acute, asta în condițiile în care România aruncă anual la gunoi 2,5 milioane de tone alimente.

Conform noilor norme metodologice intrate în vigoare, operatorii din domeniul alimentar, precum supermarketurile, pot să transfere produse alimentare în scopul donării, către consumatorul final sau către operatori receptori (precum cantine sociale, azile, etc.), la rândul lor operatori din domeniul alimentar înregistrați/autorizați sanitar veterinar și pentru siguranța alimentelor.

Ideea unui proiect privind reducerea risipei alimentare în țara noastră s-a născut acum doi ani, la sediul DSVSA Argeș, cu ocazia întâlniri cu reprezentanții marilor retaileri din județ, dar și din țară, la inițiativa lui Sorin Sorescu, directorul DSVSA Argeș.

În cadrul acelei întâlniri din 2022 au fost analizate posibilitățile de a dirija produsele alimentare aflate aproape de expirarea datei de valabilitate către spitale, cămine de bătrâni, cantine sociale, etc., ce ar dori să preia printr-un protocol aceste alimente.

S-a luat de asemenea în calcul și posibilitatea donării acelor alimente cu ambalaj deteriorat, nevandabile, dar care să nu inflențeze calitatea produsului.

Trebuie spus că toate aceste categorii de alimente aduse în discuție la acea întâlnire, până de curând, trebuia să meargă obligatoriu către incinerare, realizându-se astfel o risipă alimentară foarte mare. România are ca scop reducerea risipei alimentare la jumătate, până în 2030. Aceasta vine în momentul în care inflația a ajuns la valori foarte mari, iar experții vorbesc de o criză alimentară mondială iminentă. Țara noastră risipește anual 2,5 milioane de tone de alimente, ceea ce înseamnă că fiecare român aruncă la gunoi, în medie, peste 100 de kilograme de mâncare în fiecare an.

Sorin Sorescu, directorul DSVSA Argeș și unul dintre inițiatorii lăudabilului proiect de reducere a risipei alimentare, a explicat pentru ”Adevărul” cât de mult vor ajuta normele legislative intrate în vigoare din august 2024.

”Sperăm ca risipa alimentară să fie redusă între 30 și 50% în următorii ani, grație noilor norme legislative. Prin donarea acestor alimente se reduc cheltuielile cu neutralizarea. Pentru toate produsele alimentare ce sunt incinerate se plătește un cost per kilogram. Este un avantaj și pentru beneficiar, care primește o hrană pe care nu avea posibilitatea să o achiziționeze. Alimentele trebuie să fie sigure pentru consum, se specifică și în aceste norme”, a declarat pentru ”Adevărul” Sorin Sorescu, directorul DSVSA Argeș.

Ce alimente pot fi donate

Concret, sunt trei categorii de alimente ce pot fi donate. Prima categorie este formată din produsele proaspete la care se aplică de către producător „o dată limită de consum”.

În această categorie intră alimentele foarte perisabile microbiologic, precum carnea și produsele din carne refrigerate, produse pescărești și de acvacultură refrigerate, alimente specifice de catering, etc., motiv pentru care astfel de alimente pot prezenta un pericol pentru sănătatea consumatorului după expirarea datei limită de consum, deoarece nu prezintă siguranță și în consecință nu este permisă donarea lor după această data.

Cei care donează astfel de alimente trebuie să se asigure că durata de valabilitate rămasă până la expirarea datei limită de consum este suficientă pentru a permite redistribuirea și utilizarea în condiții de siguranță de către consumatorul final.

Produsele alimentare aflate în ultima zi a datei limită de consum pot fi transferate către cantinele sociale, unde trebuie supuse tratamentului termic prin gătire, în aceeași zi.

A doua categorie foarte importantă este cea a produselor alimentare la care se aplică de către producător „o dată a durabilității minimale”, în conformitate cu art. 2 din Regulamentul (UE) nr. 1169/2011, respective mențiunea „a se consuma de preferință înainte de …”. În acest caz, donarea alimentelor se poate realiza până la data respectivă, dar și după acea dată, cu condiția ca alimentele respective să poată fi consumate în condiții de siguranță.

În această categorie intră alimentele cu termen mare de valabilitate, precum conservele de carne/pește/mixte de carne și legume ( în general alimentele ambulate în recipiente ermetice), alimente de origine animală congelate (carne, pește, produse compuse cum ar fi pizza), anumite salamuri uscate, produse conservate din legume și fructe, etc. În cazul acestei categorii, introducerea produselor alimentare care au depășită data durabilității minimale este permisă în orice etapă a lanțului de aprovizionare. Spre exemplu, acestea pot fi utilizate la prelucrarea altor alimente la nivelul cantinelor sociale sau pot fi donate ca atare către consumatorul final cu condiția ca ele să fie sigure pentru sănătatea populației.

”A treia categorie de produse ce pot fi donate este reprezentată de produsele ce nu au termen de valabilitate, precum legumele, fructele, zahărul. Este important ca și condițiile de păstrare să fie unele adecvate. Voi face în viitor demersuri pentru ca și mierea să fie introdusă pe lista produselor alimentare fără termen de valabilitate, așa cum e normal”, mai spune Sorin Sorescu, directorul DSVSA Argeș.