Cum să ne recuperăm după mesele îmbelşugate de Paşte şi 1 Mai. Sfaturile specialiştilor în alimentaţie publică
0Şi în acest an, românii au ajuns la unităţile de primiri urgenţe ale spitalelor din cauza consumului excesiv de mâncare sau alcool. Au fost însă şi situaţii în care aceştia au avut nevoie de asistenţă medicală după ce au consumat alimente expirate sau neconforme. Chiar dacă masele festive de Paşte şi de 1 mai au trecut, specialiştii spun că trebuie să fim cu mare bagare de seamă la ce alimente consumăm.
Simptome ca greaţă, vărsături, diaree şi stare generală alterată i-au trimis în această perioadă pe români direct la camera de urgenţă.
„Toxiinfecţia alimentară scapă de multe ori neraportată pentru că lumea nu merge la spital pentru o simplă diaree. Din punct de vedere al toxiinfecţiilor, nu am putea spune că România se situează peste alte ţări europene. În perioada Paştelui, însă, se consumă foarte multe ouă, ceea ce nu este în regulă, pentru că ele se găsesc oricum şi în aluatul de prăjituri şi în compoziţia de la drob, cantitatea, deşi nevăzută, este de fapt impresionantă”, a explicat şi medicul Corina Zugravu, specialist în sănătate publică.
Legumele şi fructele, cheia alimentaţiei sănătoase
Tocmai din acest motiv, în perioada imediat următoare Paştelui, când se fac de regulă excese alimentare, este indicat consumul de alimente uşoare, de preferat fiind legumele, fructele, carnea slabă sau lactatele.
„Ar trebui excluse alimentele bogate în grăsimi saturate, prăjelile, dar şi dulciurile concentrate, având în vedere că de acestea se abuzează de obicei de Sărbători”, atrag atenţia specialiştii în nutriţie.
„Alimentaţia echilibrată din punct de vedere nutriţional este o condiţie pentru o imunitate bună, pentru o rezistenţă generală a organismului bună. Tot alimentaţia sănătoasă este cea care ne ajută să trecem cu uşurinţă peste aceste perioade cu variaţii climatice mari, care sunt foarte solicitante. Şi nu numai pentru copiii mici ci şi pentru noi, adulţii, care ne resimţim de pe urma variaţiilor de temperatură”, a completat Corina Zugravu, făcând referire la schimbul brusc de temperatură.
Eticheta produselor trebuie verificată cu atenţie
Însă, chiar şi atunci când alegem legumele, fructele şi restul alimentelor pe care le punem pe masă, este esenţială verificarea etichetelor şi achiziţia produselor din spaţiile comerciale autorizate, completează Sorin Mierlea, preşedintele Asociaţiei Române pentru Protecţia Consumatorilor. Mai ales acum, când în magazine încă mai pot fi găsite produse comercializate dinainte de Sărbătorile Pascale, pe care lanţurile le vând la reduceri şi care pot fi expirate.
Concret, eticheta produsului trebuie să fie în limba română, la fel şi denumirea ingredientelor, care sunt trecute în ordinea descrescătoare cantităţilor folosite în componenţa produsului.
„Este esenţial să citim eticheta produsului pe care vrem să îl cumpărăm. În plus, dacă abia reuşim să descifrăm unele ingrediente este, din nou, de preferat să renunţăm la produsul respectiv, pentru că este clar că el conţine aditivi”, a declarat Sorin Mierlea, adăugând că orice aliment, consumat într-o cantitate excesivă, poate fi nociv pentru sănătate.
„Trebuie să se poată distinge data limită a consumului, trecută pe produsele refrigerate cu menţiunea „A se consuma înainte de...” şi data limită pentru utilizarea optimă, exprimată cu menţiunea „A se consuma de preferinţă înainte de...” pentru alte tipuri de produse, gen biscuiţi, paste, conserve, produse congelate, băuturi etc. În momentul în care data limită pentru utilizarea optimă este depăşită, produsul poate fi consumat fără riscuri, însă o parte din calităţile lui nutriţionale şi organoleptice s-a pierdut”, notează Mierlea.
Cum se aşează produsele în frigider
Potrivit acestuia, în partea în care temperatura este între 4 şi 6 grade Celsius, se pot plasa produsele preparate în casă, legumele şi fructele crude, carnea şi peştele gătite, iaurturile şi brânzeturile.
În schimb, în partea cea mai rece, unde temperatura este între 0 şi 4 grade Celsius, se plasează carnea, mezelurile gătite şi de gătite, produsele din pui, cremele, deserturile pe bază de lapte, produsele în curs de decongelare, brânzeturile reci, laptele crud, sucurile de fructe, salatele ambalate, mâncărurile gătite (sortimentele cu sosuri, patiseria).
Dacă în compartimentul pentru legume trebuie depozitate legume şi fructe spălate şi proaspete, pe uşă pot fi ţinute ouăle, untul, laptele, sucurile de fructe bine închise. Specialiştii spun însă că este de preferat ca alimentele gătite şi cele gătite să fie ambalate separat, în folie alimentară sau în hârtie de aluminiu.