Cum ar fi putut fi evitată tragedia de la Craiova. Psiholog: „Este nevoie de o abordare mult mai fermă la nivel național”

Crima care a îngrozit Craiova, o profesoară în vârstă de 44 de ani ucisă cu lovituri de cuțit de soțul său, inginer de profesie, repune în atenție un subiect insuficient discutat: sănătatea mintală. Se pune întrebarea dacă putea sau nu să fie evitată această tragedie.

Femeia era profesoară de limba germană la unul dintre liceele de prestigiu din municipiul Craiova, Liceul „Carol I”. În cursul zilei de joi, 21 august 2025, femeia a fost înjunghiată de soțul său, un bărbat în vârstă de 45 de ani, deși în apartament se afla și fiica lor, în vârstă de 11 ani. Țipetele femeii i-au alertat pe vecini, un bărbat pătrunzând în apartament și reușind să scoată fetița din casa groazei. Femeia era deja rănită. Ulterior, alertați prin trei apeluri la 112, au ajuns și polițiștii. Bărbatul încercase între timp să-și ia viața, folosind tot cuțitul. Pentru că nu a reușit, la vederea polițiștilor s-a aruncat pe fereastră, decedând câteva ore mai târziu, la spital.

Despre cuplu se știau lucruri frumoase, fiind perceput drept o familie fără conflicte. În urma celor întâmplate apar însă și mărturii ale apropiaților celor doi care vorbesc despre tensiuni care ar fi avut loc între ei în ultima perioadă, generate de faptul că bărbatul ar fi întâmpinat dificultăți în cariera profesională.

„Ne face să ne întrebăm ce se întâmplă cu starea emoțională a populației în general”

Psihologul Irina Gruia apreciază că cel mai probabil conflictul nu a apărut din senin și că este posibil să fi existat semne că acolo este nevoie de intervenție de specialitate. Pe de altă parte, având în vedere numărul foarte mare de cazuri de violență raportate, zeci dintre acestea sfârșindu-se tragic (au fost peste 30 de cazuri de femicid doar în 2025), ar trebui să ne punem problema ce se întâmplă cu starea emoțională a populației, crede psihologul.

„Este o situație dramatică ce influențează o întreagă comunitate. Moartea unei femei nu este doar moartea unei femei. Înseamnă moartea unei mame, înseamnă moartea unui coleg de la serviciu, înseamnă moartea unei profesoare care a inspirat și a insuflat dorință de viață pentru copii, înseamnă moartea unei vecine, unei verișoare, nu este doar un simplu om care a decedat și atât. Este moartea în primul rând a unei mame în fața unui copil și este un eveniment care nu este singular în România, ceea ce ne facem să ne întrebăm ce se întâmplă cu starea emoțională a populației în general, starea emoțională a celor care ajung să aibă asemenea stări și să comită asemenea fapte de o cruzime aproape animalică”, a declarat psihologul.

Astfel de evenimente ar trebui să constituie un puternic semnal de alarmă cu privire la starea mintală, la starea de sănătatea psihologică, la capacitatea de gestionare a emoțiilor. Ar trebui de asemenea să ne gândim la educarea tinerilor din acest punct de vedere. „Acest adult care a făcut această crimă este un fost tânăr care acum 10-15 ani trebuia să învețe cum să-și rezolve problemele în relația de cuplu, cum trebuie să-și gestioneze emoțiile și cum poate să comunice, pentru că absolut orice conflict poate fi rezolvat printr-o interacțiune, prin comunicare, și mai ales să ceri ajutorul celor din jur. Există profesioniști, există medici, există terapeuți, există preoți care pot să gestioneze și să direcționeze conflictele astfel încât să nu se ajungă la genul acesta de situații extreme”, a atras atenția psihologul.

„Consider că presiunea din familia respectivă exista dinainte ca acest fapt să se întâmple”

Întrebată dacă această tragedie putea fi evitată, psih. Irina Gruia a subliniat că pentru a se interveni cu succes este important ca în cazul unor dezechilibre intervenția de specialitate să se concentreze asupra ambilor parteneri. Faptul că victima avea statut de cadru didactic, fiind foarte apreciată în colectiv, este posibil să fi făcut ca lucrurile să rămână și mai ascunse, de teama judecății publice.

„Eu consider că presiunea din familia respectivă exista dinainte ca acest fapt să se întâmple. Faptul că victima este cadru didactic probabil a făcut ca lucrurile să fie și mai ascunse, și mai ținute în interior, pentru că din păcate societatea românească pune încă foarte multă presiune, rușine pe persoanele care trăiesc violență domestică. De cele mai multe ori femeia este în situația de – a făcut ea ceva, ceva nu este în regulă, putea să tacă, putea să plece, putea să evite conflictul –, practic nu ne gândim de fapt că într-un conflict sunt doi co-autori și că cel care generează conflictul este primul care are nevoie de ajutor. De cele mai multe ori se fac intervenții la victimă și nu este luat în considerare agresorul. Violența domestică poate să fie înlăturată dacă se lucrează simultan și cu agresorul și cu victima și până când lucrurile nu sunt prea evoluate astfel încât nu mai putem aduce lucrurile la starea inițială”, a adăugat psih. Gruia.

Bărbatul și-ar fi schimbat starea de spirit și atitudinea în ultima lună, iar acestea ar fi putut fi semne că se confruntă cu o depresie, cred apropiații cuplului. Ce nu s-a întâmplat însă a fost ca acesta să solicite ajutor pentru a-și rezolva problema.

„Depresia este o tulburare a stării mintale care poate fi tratată în egală măsură cum se tratează o gastrită, în egală măsură cum se tratează o durere prelungită de cap, și nu este un pretext astfel încât să putem comite o crimă asupra unui membru al familiei pe care îl iubim, ci mai degrabă atunci când suntem într-o situație de depresie cerem ajutorul celui de lângă noi, îndepărtăm copilul, probabil, o perioadă, ca să nu ne vadă suferința sau îi explicăm copilului că putem avea și această formă de boală, de dezechilibru. Depresia este îngrijită de specialiștii în psihiatrie, este o tulburare care poate fi ameliorată în câteva zile, în câteva săptămâni”, a mai spus Irina Gruia.

La bărbatul care și-a ucis cu sânge rece soția ar putea fi vorba și de un comportament agresiv reprimat, a adăugat psihologul. Actul criminal a fost făcut cu discernământ, crede Irina Gruia. „Ne dăm seama de faptul că acest om a făcut cu discernământ ceea ce a făcut din moment ce a considerat mai util pentru el să se arunce de la etaj. Deci în momentul în care cineva a venit să ofere ajutorul el a fost conștient că ceea ce a făcut nu a fost ceva bun pentru el și pentru ceilalți. Deci nu putem vorbi despre o scindare psihică, să nu mai poată face diferența dintre bine și rău, ci în mod clar a știut cu exactitate ceea ce face ce și care sunt consecințele lucrului pe care l-a făcut”, a mai spus psihologul.

Semnele care ar fi putut să-i pună alerteze pe membrii familiei

Un anumit comportament, dacă acesta s-a manifestat la bărbatul care a ajuns să-și ucidă soția, ar fi trebuit să-i pună în alertă pe membrii familiei, crede psihologul. În cazurile în care se produc dezechilibre, acestea pot fi însoțite de semne precum: stări de izolare, reacții nejustificate, absurde, imediate, până la paroxism. „De exemplu, te enervează și devii foarte agresiv doar dacă lingura este pusă dintr-o parte în alta. Este clar că sistemul psihic, sistemul neuronal, intră foarte ușor în partea de <luptă – fugi -îngheață>, deci este această irascibilitate a sistemului nervos și reacția de a nu mai fi conectat neocortexul. Adică să nu mai am capacitatea de a gândi vizavi de reacțiile mele. Intru direct în starea animalică, de <luptă-fugi-îngheață>. Și în această situație, reacție de luptă, de a lupta. Nu este, probabil, vorba de singurul comportament de acest gen, de obicei sunt mai multe, de intensitate mai mică, și oricând poate această acumulare de tensiune să aibă o direcție nesănătoasă”, a explicat psihologul.

Cazurile raportare de violență domestică, peste 60.000 până acum, s-au înmulți în acest an, depășind deja, a menționat psihologul Irina Gruia, numărul total de cazuri înregistrate în 2024. În același timp, statisticile arată că doar foarte puține dintre victime raportează violența la care sunt supuse, indiferent că este fizică, verbală sau psihologică.

„Cred că este nevoie de o abordare mult mai fermă și mult mai clară la nivel național, mai degrabă de o schimbare de politici și de o intervenție timpurie, în sensul de a educa tineretul, pentru că tinerii de astăzi sunt membri ai familiei de mâine”, avertizează psih. Gruia.

„Se pune mai mare valoare pe a ține familia împreună decât pe a desface familia pentru ca membrii ei să nu-și mai facă rău”

De cele mai multe ori nu se ajunge la a semnala autorităților agresiunea pentru că presiunea socială este foarte puternică, iar victima resimte rușine, izolare. Sub acțiunea comportamentului abuziv, victima ajunge să creadă că ceea ce spune agresorul - uite, din cauza ta fac lucrul acesta, tu ești de vină, tu nu ești suficient de bună – este realitatea.

„Ani de zile de astfel de setări mentale fac ca această femeie să nu mai știe cine este, să nu mai știe care este realitatea și să nu mai știe care îi sunt ancorele de care se poate agăța. Se izolează și, cumva, psihicul se acomodează, în sensul negativ, cu aceste stimulări negative și consideră că sunt părți de realitate - uite, se mai întâmplă și altora – până când se agravează. Și sunt straturi, straturi de violență care se adaugă, în fața copiilor de foarte multe ori, care preiau acest model și îl duc mai departe. Presiunea socială este foarte mare, în sensul că se pune mai mare valoare pe a ține familia împreună decât pe a desface familia pentru ca membrii ei să nu-și mai facă rău”, a mai spus psihologul.

Este important, a mai subliniat psihologul Irian Gruia, să ne înconjurăm de cât mai multe persoane cu care putem vorbi, cu care putem împărtăși ceea ce ni se întâmplă și care pot „să ne dea niște oglinzi, niște sfaturi obiective, și care pot de asemenea să ne direcționeze către a cere ajutor către instituțiile de specialitate”.