COVID-19, „apocalipsa“ amânată: Americanii explică tot ce ţine de noua subvariantă Omicron

Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a declarat, în mod repetat, că pe măsură ce trec valurile pandemice, COVID-19 va fi o problemă de sănătate publică tot mai mică. Spusele sale sunt confirmate şi de medici americani.

Tot mai multe ţări din lume renunţă la restricţiile pandemice, chiar dacă numărul cazurilor noi e pe un trend crescător. Vorbim însă despre un indicator mai puţin relevant, în acest moment, în condiţiile în care atât numărul spitalizărilor, cât şi numărul deceselor rămân mici, fără ca sistemele sanitare să fie ameninţate de colaps.

Inclusiv în România, unde ieri s-au înregistrat peste 5.000 de cazuri noi, atât numărul internărilor, cât şi numărul pacienţilor aflaţi în secţiile de Terapie Intensivă au continuat să scadă. 

În dialog cu doctorul Leana Wen, CNN a încercat să găsească cele mai importante răspunsuri legate de subvarianta BA.2, care devine, treptat, dominantă în toată planeta.

„Oamenii de rând nu trebuie să-şi facă griji“

CNN: Ce ştim despre noua subvariantă Omicron, denumită BA.2. Şi cât de îngrijoraţi ar trebui să fim, în acest moment?

Leana Wen: Când apare orice variantă sau subvariantă, trebuie să punem trei întrebări: E mai contagioasă? Cauzează forme mai agresive ale bolii? Şi dacă scapă de protecţia oferită de vaccin?

În primul rând, BA.2 pare mai contagioasă comparativ cu BA.1. Vestea bună e că nu cauzează forme mai severe ale bolii. Ceea ce se confirmă din datele obţinute din Marea Britanie şi Danemarca. La fel ca subvarianta BA.1, această subvariantă BA.2 cauzează forme mai blânde ale bolii, dacă facem comparaţia cu tulpina Delta. În plus, vaccinurile sunt, în continuare, eficiente. Poate că nu vor opri îmbolnăvirea, dar cu doza booster devin mai eficiente şi în această privinţă. Şi, în orice caz, vaccinurile continuă să protejeze yîmpotriva formelor severe ale bolii, fie că vorbim despre BA.1 sau BA.2.

Aşadar, creşterea numărului de cazuri pe fondul dominării BA.2 trebuie monitorizată de experţii în sănătate publică, dar majoritatea oamenilor n-au de ce să-şi facă griji. Sigur că numărul cazurilor va creşte şi în SUA, la fel ca în Europa, dar e puţin probabil ca cei vaccinaţi să se îmbolnăvească grav din cauza BA.2. Una peste alta, aşa cum am spus, majoritatea oamenilor n-au de ce să-şi facă griji, în acest moment.

Cu noua subvariantă în circulaţie, oamenii trebuie să-şi amâne planurile pentru vacanţele lor din această primăvară?

Nu cred. Foarte puţine dintre lucrurile pe care le facem implică risc zero. Cu siguranţă, călătoriile implică un grad de risc. Pe care îl putem reduce, dacă suntem vaccinaţi şi cu doza booster. Riscul devine şi mai mic dacă purtăm masca în spaţii închise. 

Sunt categorii de oameni care trebuie să fie mai îngrijoraţi decât alţii, când vorbim despre BA.2?

Persoanele vulnerabile, cu comorbidităţi, trebuie să fie îngrijorate, în general, când vorbim despre COVID-19. Pentru că, inclusiv dacă sunt vaccinate, sunt expuse la forme mai grave ale bolii, care necesită spitalizare. Aceste persoane trebuie să fie mai precaute. Dar pentru cei mai mulţi oameni, COVID-19 va cauza forme blânde ale bolii. 

Dacă cineva a avut COVID-19, când subvarianta BA.1 era dominantă, această persoană se poate îmbolnăvi, din nou, cu subvarianta BA.2?

Aşa cum a anunţat şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii, îmbolnăvirile cu BA.1 protejează, în mare parte, împotriva subvariantei BA.2. Aşadar, o nouă îmbolnăvire, de această dată, cu BA.2 se poate întâmpla, dar în cazuri foarte rare. Dar dacă cineva a avut COVID, să zicem când Delta era tulpina dominantă, persoana respectivă se poate îmbolnăvi acum, fie cu BA.1, fie cu BA.2. Acesta e un alt motiv pentru care vaccinarea rămâne crucială. Pentru că o combinaţie între vaccinare şi trecerea prin boală oferă o protecţie mult mai consistentă şi mai durabilă.

Subvarianta BA.2 poate produce un nou val în Statele Unite şi, dacă da, e nevoie de reintroducerea unor restricţii?

BA.2 poate cauza o creştere a numărului de cazuri în SUA, exact cum se întâmplă acum în Europa. Chiar şi aşa însă, nu cred că această creştere înseamnă că trebuie să impunem, din nou, restricţii. Obiectivul vaccinării a fost ca noile îmbolnăviri să nu mai cauzeze spitalizări şi forme grave ale bolii. Dacă după creşterea numărului de cazuri, observăm că numărul internărilor în spitale nu creşte atât de mult, încât să ne copleşească sistemul sanitar, atunci cred că restricţiile impuse de Guvern nu mai sunt justificate. De altfel, condiţiile stabilite, mai nou, de CDC (Centrul pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor) iau în calcul numărul spitalizărilor cauzate de formele severe ale bolii pentru introducerea unor restricţii, nu doar numărul îmbolnăvirilor. Am ajuns la un punct al pandemiei în care oamenii trebuie să-şi ia singuri deciziile, în funcţie de situaţia lor medicală şi gradul lor de toleranţă pentru risc.

CITEŞTE ŞI:

Doctorul care a descoperit Omicron: „Mi s-a cerut să nu spun că dă forme uşoare ale bolii“