Corupția rămâne principala problemă a României. Care sunt prioritățile reale ale românului de rând │ Sondaj INSCOP

Cel mai recent sondaj INSCOP arată o societate în care neîncrederea în instituții se suprapune peste presiunea tot mai puternică a costului vieții. Românii indică, din nou, corupția drept principala problemă a țării, însă în planul priorităților imediate accentul se mută spre creșterea veniturilor.

Cea mai mare problemă, corupţia

Cea mai mare problemă a românilor rămâne, în continuare, corupția, potrivit celui mai recent sondaj realizat de INSCOP Research pentru Informat.ro, unde 27,8% dintre respondenți o indică drept principala dificultate cu care se confruntă țara. Tema apare într-un context mai amplu de nemulțumiri care țin atât de funcționarea instituțiilor, cât și de presiunile economice resimțite direct în viața de zi cu zi.

În ierarhia preocupărilor publice, corupția este urmată de o serie de alte probleme care completează acest tablou al nemulțumirilor sociale:

* Lipsa locurilor de muncă bine plătite este menționată de 14,9% dintre respondenți, ceea ce arată că dimensiunea economică rămâne una dintre principalele surse de îngrijorare.

* Instabilitatea politică este indicată de 13,4%, în timp ce inflația și creșterea costului vieții sunt menționate de 10,7%, semn că presiunea prețurilor continuă să fie resimțită puternic în bugetele familiilor.

* În continuare, 8,1% dintre respondenți invocă deficitul bugetar și datoria publică, teme mai tehnice, dar care reflectă o anxietate legată de echilibrul general al economiei.

* La polul inferior al clasamentului se află educația, cu 6,6%, și sănătatea, cu 5%, domenii esențiale, dar percepute în acest moment ca fiind mai puțin urgente în raport cu problemele economice imediate.

Privite împreună, aceste răspunsuri conturează o imagine destul de clară: percepția publică nu este dominată de o singură problemă, ci de un amestec de nemulțumiri care se suprapun. Pe de o parte, persistă neîncrederea în modul în care funcționează instituțiile statului, iar pe de altă parte, se resimte puternic presiunea economică de zi cu zi, de la venituri și locuri de muncă până la costul general al traiului.

Analiza sociologică evidențiază și diferențe importante între categorii sociale și electorale. Corupția este invocată mai frecvent de votanții USR (35%), PNL și AUR (câte 32%), în timp ce în rândul electoratului PSD procentul scade la 19%.

Diferențe apar și între bărbați (35%) și femei (21%), dar și între segmentele de vârstă, unde categoria 30-44 de ani și cea de peste 60 de ani manifestă cele mai mari nemulţumiri faţă de corupţie. De asemenea, Bucureștiul și marile orașe înregistrează un nivel mai ridicat de nemulţumiri (32%), comparativ cu orașele mici (19%).

Prioritatea numărul 1: creşterea veniturilor

Dacă în privința problemelor generale corupția ocupă primul loc, atunci când românii sunt întrebați care ar trebui să fie prioritățile pentru următoarele șase luni, accentul se mută clar spre zona economică.

Aproape jumătate dintre respondenți (48,2%) indică drept obiectiv principal creșterea salariilor și pensiilor, semn al presiunii directe a traiului de zi cu zi.

Pe locurile următoare se află reducerea taxelor (33,7%), atragerea fondurilor europene (26,1%) și reducerea cheltuielilor statului (25,8%).

Combaterea evaziunii fiscale este menționată de 22,7% dintre respondenți, în timp ce stabilitatea politică și reforma administrației publice sunt considerate priorități de aproximativ 15-16%.

La polul opus, măsuri precum creșterea investițiilor publice sau organizarea de alegeri anticipate rămân cu susținere mai redusă.

Diferențele devin și mai vizibile în funcție de opțiunea politică: creșterea salariilor și pensiilor este susținută de 70% dintre votanții PSD și de 62% dintre votanții AUR, în timp ce sprijinul scade la 22% în rândul PNL și la 17% în cazul USR, semn al unor viziuni diferite asupra rolului statului în economie.

La nivel social, susținerea pentru această prioritate este influențată puternic de educație și mediu. 72% dintre persoanele cu studii primare susțin creșterea veniturilor, în timp ce procentul scade la 23% în rândul celor cu studii superioare. În mediul rural, sprijinul ajunge la 57%, iar în sectorul public la 46%, semnificativ peste nivelurile din mediul urban sau sectorul privat. Și vârsta contează, cu un vârf de 53% în rândul persoanelor de 30–44 de ani.

În acest context, directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, interpretează datele ca expresie a unei duble presiuni sociale.

 „27,8% dintre români menționează corupția drept principala problemă în timp ce 48,2% dintre români consideră că prioritară în următoarele 6 luni ar trebui să fie creșterea salariilor și pensiilor.

Studiul indică o concentrare a anxietății publice pe teme legate de insecuritatea sistemică. Faptul că tema corupției coexistă cu presiunea puternică pentru creșteri de salarii și pensii arată apariția unui electorat simultan moralizator și dependent de protecția economică a statului — o combinație care favorizează discursurile populiste ce promit atât «curățenie», cât și redistribuire rapidă.

Clivajele dintre votanții partidelor sugerează nu doar diferențe electorale, ci existența unor «Românii» socio-culturale distincte: una orientată spre eficiență administrativă și integrare europeană, alta centrată pe securitate economică imediată și neîncredere față de elitele instituționale”,a scris el pe Facebook.

Vă reamintim că Institutul de sondare INSCOP este deținut de sociologul Remus Ioan Ștefureac și Ada Cornea Luca.