Ce este Paștele Blajinilor și când se sărbătorește. De ce se aruncă pe apă coji de ouă roșii

Potrivit tradiției populare, în lunea după duminică Tomii (prima duminică după Sf. Paști), se sărbătorește Paștele Blajinilor sau Paștele Morților.

În cele mai multe locuri din țara noastră, de Paștele Blajinilor, oamenii merg în la cimitire, dând de pomană ouă roșii, pască și cozonac și punând flori pe morminte. Dar ce sunt Blajinii?

„Potrivit credinței populare, Blajinii fac parte din cei dintâi oameni de pe pământ. Trăiesc fără femeile lor, conviețuiesc cu ele numai 30 de zile pe an în vederea procreației. Blajinii, incapabili de a face rău, s-ar află dincolo de lumea văzută, pe unde se varsă Apă Sâmbetei, în delta ei, pe Ostroavele Albe. Preocupările Blajinilor sunt postul și rugăciunile pentru cei vii. Deși sunt virtuoși, nu știu cum să calculeze data Sfintelor Paști. Oamenii le vestesc acestora că a venit Paștele prin intermediul apei, aruncând pe ea coji de ouă roșii”, explică cercetătorul etnografic Sorin Mazilescu.

„Sufletele celor trecuți în lumea veșniciei vor fi părtașe fericirii fără sfârșit”  

De Paștele Blajinilor nu se pomenesc însă doar morții cunoscuți pe linia ascendentă a unei familii, ci întregul neam al strămoșilor comuni: „Uitații, Nestiutii, Albii”, spune cercetătorul.

„În unele zone ale țării, preoții sunt chemați să săvârșească în lunea după duminică Tomei o slujba pentru sufletele celor răposați. Există credința ca, prin această slujbă, sufletele celor trecuți în lumea veșniciei vor fi părtașe fericirii fără sfârșit”, spune Sorin Mazilescu.

Fiecare femeie aduce cu ea, de Paștele Blajinilor, un ștergar strâns la un capăt și legat cu o lumânare. Aceste ștergare se dăruiesc preotului care citește pomelnicele.

Potrivit cercetătorului, dat fiind că în nicio carte de cult, tipărită cu binecuvântarea Sfântului Sinod, nu se află tipicul specific acestei slujbe, ea este de multe ori improvizată.

„Biserica nu are pentru această zi o anumită rânduiala, de aceea respinge acest obicei”, mai spune Sorin Mazilescu.

Obiceiuri de Paștele Blajinilor

Cu privire la Blajini, există și credința că ei provin din copii nebotezați, morți imediat după naștere.

„Alteori sunt priviți ca fiind cei care susțin stâlpii pământului. Fără Blajini, lumea s-ar scufundă în haos”, spune cercetătorul despre credințele populare legate de această zi. 

Unul dintre obiceiurile legate de această zi este ca ca bătrânii să dea de-a dura ouă roșii în amintirea Blajinilor. Oamenii mănâncă la iarbă verde și lasă intenționat ca multe firimituri să cadă pe pământ, întru pomenirea celor morți. 

„În unele versiuni, Blajinii sunt identificați cu urmașii celor care n-au mai reușit să traverseze marea, atunci când Moise a eliberat poporul evreu din robia egipteană, despărțind apele. Aceștia au rămas pe o insula foarte aproape de Răi, pe unde trece Apă Sâmbetei”, mai spune cercetătorul.

 Jumătate om, jumătate pește

În Bucovina se spune că "Blajinii sunt jumătatea de sus om, iar jumătatea de jos peste și trăiesc într-un pârâu; femeile și fetele lor cânta foarte frumos, încât răsună văile de cântecele lor melodioase".

Blajinii sunt cunoscuți și sub numele de Rohmani.

„Potrivit cercetătorilor, numele de Rohmani vine din limba tracă, de la supranumele Zeind-Roymenos (Sfântul Luminos) dat Cavalerului Trac, o zeitate prezența în antichitatea dobrogeană, oltenească și transilvană”