Bătălia clopotelor cu rachetele antigrindină. De ce preferă unii săteni metoda tradițională de protejare a culturilor
0Autoritățile locale au început să lanseze rachete care să combată grindina și să apere astfel culturile agricole, pomii fructiferi și viile, însă există și săteni nemulțumiți, adepți ai metodei tradiționale de protejare a acestora, și anume trasul clopotelor „într-o dungă”.
În România există 99 de puncte de lansare care protejează peste două milioane de hectare de teren agricol. Pentru a lansa rachetele antigrindină este nevoie de permisiune din partea Aviației Civile și Militare.
Unitatea de Combatere a Căderilor de Grindină Iași asigură, cu 16 Puncte de Lansare, protecția culturilor agricole din județele Iași și Vaslui.
„Protejăm întreaga cultură. Chiar dacă discutăm de cultură mare sau de vie și pomi fructiferi, zone cu sere. Deci toată cultura din zonă este protejată”, subliniază Dan Florea, directorul Unității de Combatere a Căderilor de Grindină „Moldova 1” Iași.
Însămânțarea norilor cu iodură de argint
Grindina este devastatoare pentru culturile agricole, iar combaterea căderii se face prin metoda însămânțării norilor cu iodură de argint.
„Introducând iodură de argint nu facem altceva decât să creștem numărul de nuclee de condensare. Volumul de apă din norul respectiv rămâne constant, nu se modifică atât de repede. Dacă am avea natural 100 de nuclee de condensare într-un metru cub din nor, am avea grindina de cinci centimetri, introducând această iodură de argint ajungem la 10.000 de nuclee de condensare în același volum și voi avea grindină mult mai mică”, mai explică Dan Florea.
Cum funcţionează sistemul
Sistemul antigrindină se bazează pe imagini radar. „Fără ele, suntem legaţi de mâini”, ne spune Dan Florea. O echipă de cinci oameni monitorizează permanent imaginile primite din mai multe surse.
„În momentul când văd un sistem convectiv cu pericol de grindină încep să deschidă procedurile de lucru. Mai întâi, este înştiinţată aviaţia militară şi civilă că urmează să fie folosite rachetele antigrindină”, a mai spus directorul Unității de Combatere a Căderilor de Grindină „Moldova 1” Iași.
Unii preferă varianta tradiţională: trasul clopotelor
În 2022, în mai multe comune din Iaşi şi Vaslui culturile au fost compromise de grindină, deşi paguba ar fi putut fi evitată cu uşurinţă. Localnicii din comuna vasluiană Codăeşti, de exemplu, au protestat şi au oprit lansarea rachetelor. În final, au fost amendaţi cu 2.000 de lei pentru deranjarea ordinii şi liniştii publice. Sătenii vor să revină la metoda tradiţională de alungat norii - trasul clopotelor.
„Când se înnora tare, se ducea lumea şi trăgea clopotul la biserică şi se împrăştiau norii”, spun localnicii din Codăeşti.
„Rachetele antigrindină trebuie date exclusiv când sunt condiţii de grindină, ele nu se dau decât în condiţii tipice şi în anumite zone. Orice intervenţie în atmosferă, fie că vorbim de mai multă umiditate, de mai multă poluare, de astfel de germeni de condensare tip AgI (injectaţi cu rachete de la sol sau din avion) produce schimbări în atmosferă”, explică fizicianul Silviu Gurlui.
Totodată, se pare că metoda tradițională, cea de a bate clopotele doar într-o parte, a fost eficientă ani de zile și a fost dovedită de un principiu simplu al fizicii. Sunetul creat de clopotul bătut doar într-o parte este similar cu efectul rachetelor contra grindinei. Din acest motiv, atunci când norii acopereau cerul, în comunități era tras clopotul într-o dungă și aceștia se împrăștiau.
Disputa va fi tranşată în sala de judecată. Primarii comunelor din zonă au făcut o solicitare scrisă la Instituţia Prefectului Judeţului Iaşi.