ANALIZĂ Meseriile viitorului. Ce abilităţi vor fi căutate la angajare în 2020

Cercetătorii Institutului pentru Viitor din Statele Unite ale Americii (SUA) au identificat şase provocări care vor schimba lumea şi care vor atrage după sine dezvoltarea unui set de 10 abilităţi care vor fi obligatorii pe piaţa muncii până în 2020.

Astfel, speranţa de viaţă din ce în ce mai mare, avântul maşinilor şi al sistemelor inteligente, care vor prelua multe din joburile actuale, dar şi comunicarea prin noile mijloace, într-o lume a datelor, alături de conectarea globală şi organizaţiile din ce în ce mai structurate vor da un nou înţeles termenului „meserie“. 

Tinerii care vor trebui să se pregătească pentru meseriile viitorului care, poate, nici nu au fost încă inventate, nu vor deprinde abilităţile la şcoală, ci la cursurile şi proiectele extracurriculare, susţin specialiştii. Aşa că mulţi vor avea probleme la angajare, mai spun recrutorii. 

Aceste abilităţi ale viitorului, susţine profesorul Marian Staş, blogger adevarul.ro, sunt centrate atât pe cunoştinţe, acele competenţe „hard“ (înţelegerea conceptelor abstracte şi a conexiunilor, crearea de conţinut din new media, transdisciplinaritatea şi filtrarea informaţiei în funcţie de importanţă), cât şi pe conexiuni, ce creează competenţele „soft“. Vorbim aici de decriptarea mesajului din spatele unui text, atitudine inovativă şi adaptabilitate, interacţiune eficientă cu ceilalţi, lucrul în medii culturale diverse şi chiar într-o echipă virtuală. 

Românii au de lucrat la abilităţile „soft“

Dacă pregătirea „hard“ mai poate fi învăţată în şcoală, avem un mare deficit la capitolul „soft“. „Deconectarea structurală dintre ce face şcoala la noi şi nevoile pieţei muncii în secolul XXI este profundă şi evidentă. Un sistem încremenit în paradigma sa comunistă - hiper-centralizat, hiper-birocratic şi focalizat aproape exclusiv pe discipline, în loc să funcţioneze holistic - nu are cum, prin natura sa, să răspundă unor astfel de nevoi şi abilităţi cerute“, este de părere Staş, de asemenea profesor la Harvard Kennedy School, SUA.  

Şi Ştefan Pălărie, preşedintele Şcolii de Valori, unde au fost analizate aceste abilităţi ale viitorului pentru a le utiliza în programele de creare a noilor caractere tinere, susţine nevoia de suplinire a lipsurilor din sistem cu implicarea elevilor în cât mai multe activităţi extraşcolare. 

„Alternativele sunt în şcolile private şi în cluburile şi cursurile opţionale, iar aici ţine şi de părinţi să fie informaţi şi să-i ghideze pe tineri, care sunt destul de confuzi. Din păcate, lipseşte din multe şcoli şi licee partea de consiliere în carieră şi, ca atare, mulţi tineri nu au abilităţile necesare de dezvoltare şi sunt puţin valoroşi pe piaţa muncii“, spune Pălărie. 

Teoria e confirmată în mare parte de oamenii din recrutare. „Unele dintre aceste abilităţi sunt native pentru actuala generaţie, care a crescut odată cu noile tehnologii, aşa că problema o au cei trecuţi de o vârstă. Pentru alte abilităţi, e nevoie de o ajustare a sistemului de educaţie, într-adevăr, însă unele se vor dezvolta şi fără să fie predate, direct la locul de muncă“, explică Dragoş Gheban, managing partner la firma de recrutare Catalyst Solutions, care organizează anual cel mai mare târg pentru tineri profesionişti, inclusiv online.

Limbile străine, gândirea critică şi mintea deschisă, atuuri la angajare

Cei mai mulţi dintre angajatori îşi testează dinainte viitorii angajaţii şi cer deja unele dintre abilităţile considerate de viitor, însă sunt dispuşi ca o parte din ele să fie învăţate la locul de muncă, susţin specialiştii în recrutare. Sunt însă un atu calităţi precum deschiderea de a lucra cu angajaţi din ţări şi culturi diferite, experienţele internaţionale, adaptabilitatea, dar şi cunoaşterea mai multor limbi străine, pentru că engleza nu mai e suficientă, spune Dragoş Gheban. 

„Noi observăm pe platforma pentru tineri hipo.ro o creştere a numărului de joburi care solicită o a doua limbă străină, germană în special, dar şi franceză, spaniolă sau italiană, însă cunoscută la nivel ridicat, profesional. Mai mult, există un trend de atragere a candidaţilor expuşi internaţional, prin stagii de practică, Erasmus sau dacă au lucrat, pentru că arată deschidere şi adaptabilitate. Astfel de abilităţi nu ţin de şcoală, ci de implicarea tinerilor din şcoală în cât mai multe activităţi extracurriculare, care cântăresc greu în ochii angajatorilor“, explică Gheban. Iar odată cu creşterea numărului de companii multinaţionale şi corporaţii în România, astfel de calităţi vor deveni obigatorii.

Teste de abilităţi la angajare

Din fericire, adaugă specialistul, o parte dintre abilităţile cerute şi acum, şi în viitor la orice job, cele care ţin de cunoştinţe (gândirea abstractă sau utilizarea resurselor cognitive) sunt bine dezvoltate la noi în şcoală, ceea ce e un avantaj al candidaţilor români. 

Un dezavantaj îl reprezintă însă lipsa antrenamentului în ceea ce priveşte testele de abilităţi aplicate pe modelul din Vest de marii angajatori din România. 

„Din ce în ce mai mulţiangajatori utilizează astfel de teste, pentru cei care aplică la poziţii entry-level, însă aici tinerii noştri au scoruri sub mediile din alte ţări. Multe dintre ele utilizează sistemul american, cum e Gmat, care verifică abilităţi verbale şi numerice, adică teste de matematică şi logică. Şi nu e vorba că ai noştri nu ar avea cunoştinţele necesare, ci le lipseşte antrenamentul, americanii se pregătesc luni de zile, mai ales că se dau şi la admiterea la facultate“, a explicat Dragoş Gheban.