Stresul de Sărbători poate avea şi părţi bune
0Atunci când suntem excesiv de stresaţi, ne expunem riscului unor boli grave, dar fără stres nu am putea să realizăm nimic în viaţă.
Puţină tensiune în viaţa de zi cu zi nu dăunează nimănui, spun specialiştii, ba mai mult, în cazul unora, este esenţială pentru a reuşi în ceea ce-şi propun. De aceea, stresul cumpărăturilor, pregătirilor şi cadourilor de Paşte poate fi benefic în multe cazuri.
Citeşte şi:
Inima poate fi „reparată" complet după un infarct
3 lucruri care te obosesc peste măsură
Alcătuieşte-ţi strategii prin care să-l gestionezi
În ultima vreme, adoptarea unor tehnici de combatere a stresului a devenit încă o sarcină obositoare pe lista de „lucruri pe care trebuie să le facem". O serie de studii ne arată câtă mişcare trebuie să facem pe zi, câte ore să dormim ca să ne detensionăm, chiar şi cum trebuie să respirăm şi în ce poziţie, ca să eliminăm pentru totdeauna tensiunea din viaţa noastră. Dar asta este ceea ce ne dorim cu adevărat? O viaţă cu multă linişte, relaxare şi fără provocări? Specialiştii sunt de părere că, pentru a ne menţine atât starea de sănătate, cât şi echilibrul psihic, nu trebuie să evităm complet situaţiile stresante şi să stăm toată ziua în pat sau în faţa televizorului. Soluţia este să ne alcătuim propriile strategii prin care să nu ne lăsăm copleşiţi atunci când avem impresia că lucrurile ne scapă de sub control.
Este pozitiv prin natura sa
Stresul apare ca o reacţie normală din partea corpului pentru adaptarea sa la situaţii inedite, precum teama, agitaţia, trecerea bruscă de la o temperatură la alta sau emoţiile. El este, deci, semnul că organismul se acomodează cu modificările din mediul înconjurător şi ne ajută să facem faţă provocărilor din viaţa de zi cu zi.
Există o explicaţie ştiinţifică pentru acest lucru: în situaţiile tensionate, glandele suprarenale eliberează în corp un nivel mai ridicat de cortizol (cunoscut sub numele de „hormonul stresului") decât în restul zilei. Micile creşteri ale cantităţii de cortizol din organism acţionează asupra sistemului circulator, asupra respiraţiei, dar şi asupra creierului. Rezultatele sunt o sporire a nivelului de energie (necesară pentru supravieţuire în situaţiile-limită), îmbunătăţirea memoriei şi atenţiei şi scăderea sensibilităţii la durere.
Boala Parkinson, diagnosticată târziu
Stimulează imunitatea
Studiile din ultimii ani au mai scos la iveală un efect benefic al stresului: creşte capacitatea de autoapărare a corpului în faţa bolilor. De fapt, cortizolul activează toate tipurile de celule imunitare, mobilizându-le astfel să lupte împotriva infecţiilor, dar şi împotriva celulelor canceroase. Condiţia este însă ca perioadele de stres să fie reduse, astfel încât să se înregistreze creşteri ale nivelului cortizolului doar pentru perioade limitate. O situaţie concretă în care stresul se dovedeşte benefic este în timpul unei intervenţii chirurgicale. Emoţiile de dinainte de operaţie ajută organismul să îi facă faţă cu brio.
Operaţiile prin orificii naturale devin tot mai populare
Dacă este constant, devine nociv
Persoanele care se confruntă permanent cu situaţii tensionate ajung să sufere de stres cronic, care este nociv pentru organism. Nivelurile prea mari de cortizol care se menţin timp îndelungat determină afectarea capacităţilor cognitive, a atenţiei, dezechilibre ale nivelului glicemiei, scăderea densităţii osoase, afectarea funcţiilor tiroidei, scăderea imunităţii, tensiune arterială mare, creşterea stratului de grăsime abdominală, asociată, la rândul ei, cu instalarea sindromului metabolic (obezitate, diabet de tip II).