Sfatul psihologului: greșelile bune și cum învățăm din ele repetându-le. Ce semnale ne transmit acestea
0Este normal să greșim, atât timp cât ne perfecționăm permanent și învățăm din propriile erori. Dacă privim partea pozitivă a propriilor greșeli, ne imunizăm împotriva stresului și anxietății.
Cei mai mulți dintre noi sunt programați, de când sunt mici, că este bine să greșească cât mai puțin, iar dacă totuși se întâmplă, să încerce să mascheze erorile ca să nu fie văzuți cu ochi răi de ceilalți.
„Creierul poate fi comparat cu un computer, pentru că primește și execută programe fără să le analizeze și să vadă dacă sunt pozitive sau negative. Nu întâmplător i se mai spune și biocomputer. Pentru creier, greșelile reprezintă ceva rău, rușinos și nedorit. Știi că atunci când ai greșit ești pedepsit, nu dai bine în societate, se crează vină și o listă lungă de frici”, explică psihologul Stelian Chivu.
Sunt foarte multe tipuri de greșeli. Greșeala poate fi neprevăzută, cum se întâmplă, de pildă, când scăpăm un pahar din mână și se sparge, greșeala se poate repeta, când se consumă droguri sau alcool în exces, greșeala poate fi catalizator, când ne lovim, de exemplu, cu ciocanul peste deget și învățăm ca pe viitor să nu mai repetăm experiența.
Greșelile pot fi, evident, intenționate, dar și dorite, deși sună ciudat. De pildă, când decidem să facem un lucru, cu toate că știm că este greșit.
Greșelile pot fi transformatoare, când survine conștientizarea a ceea ce s-a întâmplat, iar greșelile sunt și fatale în anumite cazuri, când persoanele respective nu iau minime măsuri de siguranță pentru a preveni producerea, de pildă, a unui accident.
Greșelile nu sunt 100% negative
„Cert este un lucru. Oricât de mare ar fi greșeala, nu este 100% negativă. Există mereu ceva bun în ea, în sensul unei lecții de învățat. Aceste gen de greșeli se mai numesc și greșeli bune. Este acel gen de situație, în care, în prima etapă, crezi că totul este negativ, ca mai apoi să sesizezi că este și ceva pozitiv în ce s-a întâmplat. Mai pe românește spus, tot răul spre bine”, spune psihologul Stelian Chivu.
Un exemplu la îndemână este situația în care o luăm pe un drum greșit cu mașina și ne enervăm teribil, pentru ca apoi să ne întâlnim cu o persoană dragă pe care nu o văzusem de mult sau descoperim un colț de natură magic, care ne calmează și ne ajută să ne încărcăm bateriile.
„Dacă privim greșelile doar prin prisma aspectelor negative, vom ajunge la programări mentale negative, cum ar fi perfecționismul. Am avut un pacient care ajunsese la anxietate din această cauză. Devenise extrem de încordat, stresat, ursuz, iar atunci când nu era sigur de rezultatul pe care și-l dorea, prefera să nu facă nimic sau eventual să judece”, exemplifică psihologul Stelian Chivu.
Specialistul i-a recomandat să facă o greșeală conștientă, iar acesta a spart un pahar. Odată cu asta, bărbatul a sesizat că a dispărut încordarea și starea de anxietate care îl măcina de ceva vreme, iar experiența l-a transformat și în interior. Tocmai de aceea este indicat să vedem dacă găsim ceva pozitiv în fiecare greșeală pe care o facem.
Greșelile ca lecții de viață
Există câțiva pași pentru a trece de la aspectele negative, la cele pozitive ale greșelilor pe care le facem. Primul pas este să ne analizăm reacțiile când greșim.
Dacă acționăm, înseamnă că am vindecat deja traumele provocate de greșeli și căutăm și partea pozitivă a acestora. Dacă reacționăm, înseamnă că sunteți blocați într-un cerc al propriilor greșeli și riscăm să le repetăm pentru multă vreme.
„Când conștientizăm și trăim greșelile bune, creierul va genera programe pe aceeași frecvență și vom intra într-un flux energo-informațional al naturii. Se știe că natura nu greșește și tocmai de aceea trebuie să ne lăsăm ghidați de ea, astfel încât să ieșim din energia greșelii. Este necesar să conștientizăm că greșeala este o lecție, pe care dacă nu o învățăm, se va repeta. Ne vindecăm de frica de greșeli când ajungem să ne bucurăm chiar și de ele”, conchide psihologul Stelian Chivu.