Prețurile medicamentelor au explodat. România rămâne statul european cu cea mai ridicată rată a inflației

Medicamentele sunt produsele care au înregistrat cea mai mare creștere a prețurilor în ultimul an, potrivit unui comunicat INS. 

Potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS), prețurile medicamentelor au crescut cu aproape 24% între iunie 2023 și iunie 2024, aceasta fiind cea mai mare scumpire în rândul produselor incluse în indicele inflației din România. Mai mult s-au scumpit doar serviciile poștale, cu 26,6%, conform comunicatului INS. 

Chiar dacă inflația a avut o tendință de scădere în luna mai, România rămâne statul european care are cea mai ridicată rată a inflației, potrivit Eurostat. Pentru a cincea lună consecutiv, țara noastră a înregistrat cea mai ridicată inflație din Uniunea Europeană.  

Începând cu 1 august 2023, corecția prețurilor din Catalogul național al prețurilor medicamentelor autorizate de punere pe piață în România (Canamed) a adus schimbări semnificative. Aceasta a inclus peste 6.200 de medicamente, iar majoritatea prețurilor au crescut, în special în cazul produselor ieftine, pentru care s-a aprobat o indexare suplimentară de până la 14%, potrivit 360medical.ro. 

„S-au scumpit foarte mult medicamentele OTC, eliberate fără prescripție medicală. S-au scumpit și celelalte pentru că, ani de zile, Guvernul spunea «Noi vom ieftini medicamentele»”, a comentat Vasile Barbu, președintele Asociației Naționale pentru Protecția Pacienților, pentru „Adevărul”. 

Criza medicamentelor ieftine 

Acest lucru a dus la dispariția de pe piață a peste 3.000 de medicamente, declanșând o criză a medicamentelor ieftine, pe care producătorii au renunțat să le mai aducă. Taxa clawback, dar și presiunea de preț exercitată de statul român, negocierea se făcea astfel încât prețurile „să fie cele mai mici din Europa”, sunt cele care au dus la această criză, spune Vasile Barbu. 

Astfel, tot mai multe tratamente ieftine dispar treptat din farmacii, așa cum am  atras atenția încă din luna mai. 

Legat de scumpirea de 24% a prețurilor medicamentelor, reprezentantul pacienților precizează că „oricum, prețurile nu sunt mai mari decât în Europa”. 

„S-au scumpit foarte mult medicamentele care se cumpără liber de pe piață datorită cererii mari. E vorba de medicamente uzuale, unele pe care le luăm zilnic, chiar recomandate de medic, dar pentru care nu avem nevoie de prescripție, medicamente de călătorie sau chiar medicamente pentru care se face un marketing agresiv. Pe zona aceasta, nu mai controlează nimeni, iar de multe ori se face o publicitate mincinoasă, iar asta îi face pe cei care pun pe piață astfel de tratament să crească prețurile.”, menționează Vasile Barbu. 

Cine are de suferit 

Sunt anumiți pacienți afectați de creșterea prețurilor, de exemplu, s-au scumpit „aproape de zona greu suportabilă” medicamentele pentru pacienții cu probleme neurologice, la fel și cele pentru pacienții diabetici, care nu sunt compensate.

Dar nu pentru toți: „Nu s-au scumpit atât de mult încât să îi afecteze pe toți pacienții”, subliniază Vasile Barbu. 

Majorarea nu a fost simțită pentru medicamentele cu prescripție medicală și cele compensate, punctează acesta. 

Publicitatea medicamentelor, o problemă majoră 

„Este alarmant faptul că au crescut prețurile, dar am discutat cu specialiștii în domeniu, iar unul din motive este marketingul de care se folosesc companiile farmaceutice. Iată, banalul Nurofen este destul de scump.”, accentuează Vasile Barbu. 

Astfel pacienți ar putea opta pentru variante care conțin aceeași substanță, dar care nu sunt atât de cunoscute, pentru a economisi bani. Însă, oamenii „nu sunt atât de receptivi la seria asta de medicamente care nu sunt de brand”. Motivul? Pentru că nu li se face publicitate, oamenii nu le cunosc și nu au atât de mare vânzare, iar pacienții cumpără „tot medicamentele clasice, inclusiv pentru copii”, a explicat președintele Asociației Naționale pentru Protecția Pacienților.

Reprezentantul pacienților spune că domeniul publicității în domeniul medical ar trebui reglementat mai strict, pentru că „influențează pacienții, nu pe criterii calitative, ci prin inducerea în eroare”. 

„E greu de luptat cu o publicitate agresivă. E la fel de bun și cel ieftin și cel scump.”, adaugă acesta.

Dacă aceste medicamente ar fi introduse pe o listă de compensate, chiar simbolic, cu 1%, ar fi introduse într-un „sistem de preț reglementat, astfel încât statul să se implice în protecția prețurilor pentru medicamentele esențiale, iar cei care pun medicamentele pe piață ar fi obligați să  păstreze prețul, nu să-l schimbe când vor ei”, atrage atenția expertul. 

Medicamentele fără prescripție medicală, trate ca niște produse din magazine

Medicamentele eliberate fără prescripție medicală sunt tratate ca niște bunuri de consum, iar prețul și adaosul poate fi modificat, „așa cum se întâmplă în supermarket”. Adaosul nu este stabilit de stat pentru acestea, iar fiecare îl poate modifica „de parcă ar vinde roșii sau castraveți”, accentuează Vasile Barbu.

O altă soluție ar fi și să avem fabrici de producție a medicamentelor în România.

„Avem câteva fabrici, dar nu sunt susținute de Guvern. Avem nevoie să dezvoltăm mai multe fabrici, pentru că sunt câteva care au o contribuție importantă în producerea de medicamente, dar este nevoie de mai multe. Dacă am produce la noi, ar scădea prețurile de cel puțin trei ori sau cu procente foarte mari.”, completează reprezentantul pacienților.

Statul nu este afectat decât de majorarea prețului pentru medicamentele compensate, în cazul celorlalte, din contră, „are de câștigat din încasările de TVA, impozitele de profit, și așa mai departe”. 

„Iese în pierdere  Fondul Național de Asigurări de Sănătate și programele naționale care utiliză altfel de medicamente și uneori le compensează în proporție de 100%.”, spune Vasile Barbu.

Prețurile medicamentelor eliberate pe bază de prescripție sunt reglementate în România, la fel ca în restul Uniunii Europene, pentru a reduce variațiile de costuri.

Evoluția prețurilor medicamentelor 

În iunie 2024, prețurile au crescut cu 23,96% față de iunie 2023. Procentele sunt considerabil mai mari decât rata medie a inflației pentru perioada iunie 2023 – iunie 2024, care a fost de 4,9%. Datele INS relevă că medicamentele au înregistrat cea mai mare creștere a prețurilor în intervalul iunie 2023 – iunie 2024, urmate de detergenți (22%) și articole medicale (20%).  

În anul 2023, prețurile medicamentelor au crescut cu 15,04% comparativ cu decembrie 2022, marcând un nivel record al ultimelor decenii. Această creștere accentuată a prețurilor nu a mai fost observată de cel puțin două decenii în România. În primele luni din 2024, trendul ascendent al prețurilor a continuat, astfel că în luna mai, rata anuală de creștere a depășit 24%. Ultima creștere semnificativă a prețurilor medicamentelor înainte de 2023 a avut loc în 2010, când prețurile au urcat, în medie, cu 7,86% față de anul anterior. 

Alte cauze ale scumpirilor 

Creșterea prețurilor a fost determinată de corecția Canamed, cu creșteri semnificative pentru medicamentele ieftine. Ordinul ministrului Sănătății nr. 1.346/2023 a permis indexarea prețurilor medicamentelor cu o valoare mai mică de 25 lei cu 14%, iar a celor cu valoare între 25 și 49,99 lei cu 7%. Aceasta a fost o măsură necesară datorită creșterii prețurilor materiilor prime și materialelor din industria farmaceutică. 

Prețurile maxime pentru medicamente stabilite în Canamed sunt obligatorii pentru deținătorii de autorizație de punere pe piață (DAPP) a medicamentelor, pentru distribuitorii angro și furnizorii de servicii medicale și medicamente din România care au relații contractuale cu Ministerul Sănătății, casele de asigurări de sănătate sau direcțiile de sănătate publică județene.