Perioada de incubație a gripei. La câte zile te îmbolnăvești după ce ai luat contact cu o persoană infectată

Gripa este o boală respiratorie infecțioasă comună, cauzată de virusul gripal, cunoscut și sub denumirea de virus Influenza, care afectează anual milioane de persoane din întreaga lume.

Gripa este o afecțiune respiratorie contagioasă, provocată de virusurile gripale. Poate avea consecințe moderate până la severe, conducând uneori chiar la deces. Gripa este diferită de o răceală, debutează brusc și violent, în timp ce simptomele răcelii cresc gradual în intensitate.

Perioda de incubație a gripei

În gripă, perioada de incubație variază intre 1-4 zile. Adulții pot infecta alte persoane încă dinainte de debutul simtomelor (cu 1 zi înainte ca simtomele să se manifeste). De obicei, perioada de contagiozitate durează până la 5 - 7 zile de la debutul simptomelor, însă poate depăși o săptămână în cazul anumitor persoane, în special copii mici (până în 5 ani) și persoane cu un sistem imunitar slăbit.

Gripa se caracterizează prin debutul brusc al semnelor și simptomelor, precum febra, mialgie, cefalee, stare generală de rău, tuse neproductivă, dureri în gât și rinită. În rândul copiilor, gripa este adesea asociată cu otita medie, greață și vărsături.

De obicei, gripa trece după 3-7 zile de la debutul simtomelor, însă tusea și starea generală de rău pot persista chiar mai mult de 2 săptămâni.

Câte zile ești contagios dacă ai gripă

În general, adulții devin contagioși cu aproximativ o zi înainte de apariția simptomelor și rămân așa între 5 și 7 zile după debutul bolii.

Cel mai ridicat risc de transmitere apare în primele 3-4 zile de la apariția simptomelor, când încărcătura virală din secrețiile respiratorii este cea mai mare. În acest interval, virusul se răspândește cu ușurință prin tuse, strănut sau vorbit, mai ales în spatii închise și aglomerate.

În cazul persoanelor cu sistem imunitar slăbit, perioada de contagiozitate poate fi mai lungă. Ele pot transmite virusul chiar și după 7 zile, mai ales dacă febra persistă sau simptomele sunt severe.

Copiii, în special cei de vârste mici, pot elimina virusul pentru o perioadă mai lungă, uneori mai mult de o săptămână. Sistemul lor imunitar încă în dezvoltare și secrețiile abundente îi fac mai contagioși decât adulții.

 Gripa tip A vs. B

Diferențierea între tipurile A și B poate părea o subtilitate medicală. În realitate, aceste categorii explică de ce:

• unele tulpini provoacă epidemii majore

• altele circulă doar la oameni și sunt mai predictibile

Gripa A

Este cea mai variabilă formă. Infectează oameni, păsări și mamifere. Virusul se modifică rapid, motiv pentru care poate genera pandemii. Exemplul cel mai cunoscut este H1N1.

Gripa B

Circulă aproape exclusiv la oameni și este mai stabilă genetic. Această formă produce epidemii sezoniere, fiind des întâlnită în colectivitățile de copii.

Asemănări între gripa A și B

Desi sunt diferite că severitate și comportament, există elemente comune care definesc toate cele trei tipuri:

• sunt infecții virale respiratorii

• se transmit rapid prin aer, tuse, strănut și contact direct

• pot provoca febra, dureri musculare, stare de oboseală și tuse seacă
• pot fi prevenite prin măsuri de igienă și vaccinare

• pot afecta persoane de orice vârstă

Asemănările sunt vizibile în special în primele 24-48 de ore de la debut, când pacientul observă febra și o stare generală alterată, însă evoluția ulterioară diferă mult în funcție de tipul virusului.

Gripa A – cea mai răspândită și cea mai imprevizibilă formă

Cauzele gripei A

Virusul Influenza A se remarcă prin capacitatea sa unică de a suferi mutații rapide și frecvente. Această instabilitate genetică explică apariția subtipurilor precum H1N1, H3N2 și multe altele. De asemenea, gripa A poate trece de la animale la oameni, ceea ce crește riscul apariției unor tulpini complet noi, împotriva cărora populația nu are imunitate.

Acest mecanism face că gripa A să fie cea mai greu de anticipat și, totodată, cea mai periculoasă.

Simptomele gripei A

Simptomele sunt, de obicei, intense și foarte rapide:

- febra ridicată

- dureri musculare severe

- frisoane

- tuse seacă puternică

- durere de cap pulsatilă

- epuizare marcantă

- uneori, greață și vărsături, mai ales la copii

Pacienții descriu adesea senzația că „nu mai au energie să stea în picioare”.

Tratamentul gripei A

Tratamentul antiviral este adesea recomandat, mai ales în primele 48 de ore, pentru a scurta durata bolii și a reduce riscul de complicații. Printre măsurile recomandate se numără:

- hidratare constantă

- repaus absolut

- antitermice (paracetamol)

- evitarea aspirinei la copii

- supraveghere atentă la persoane vulnerabile

Gripa B – stabilă, dar responsabilă pentru multe epidemii sezoniere

Cauzele gripei B

Gripa B este provocată de virusul Influenza B, care circulă doar la oameni. Este mai previzibilă și mai stabilă decât gripa A, însă chiar și așa poate genera epidemii importante, mai ales în școli și colectivități.

Simptomele gripei B

De obicei, gripa B este mai blândă decât gripa A, dar nu trebuie subestimată:

- febră moderată

- dureri de gât

- tuse persistentă

- oboseală marcantă

- dureri musculare mai puțin severe

La copii mici poate provoca complicații precum otita, sinuzita sau bronșita.

Tratamentul gripei B

Multe cazuri se tratează simptomatic, însă antiviralele pot fi utile la persoane vulnerabile. Se recomandă:

- lichide multe

- antitermice

- repaus

- monitorizarea copiilor și vârstnicilor.