O nouă speranţă pentru femeile care nu pot avea copii: primele nouă transplanturi de uter au fost efectuate cu succes în Suedia

Medicii suedezi au transplantat, cu succes, utere la nouă femei. Organele au fost donate de rude şi, curând, cele nouă femei vor încerca să rămână însărcinate.

Cele nouă femei cărora li s-a transplantat câte un uter sunt parte a unui experiment major în care se testează dacă această intervenţie este posibilă sau nu, notează „Business Insider“. Participantele la studiul efectuat în Suedia s-au născut fără uter sau acesta le-a fost scos în urma unui cancer cervical. Multe dintre ele au puţin peste 30 de ani. 

Transplanturile de organe vitale, cum ar fi inima, ficatul sau rinichii se fac de zeci de ani, iar doctorii chiar au ajuns să transplanteze mâini, feţe sau alte părţi ale corpului pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii pacientului. Transplanturile de uter reprezintă o nouă provocare, existând multe îngrijorări.

Suedezii au avut cel mai mult succes

Au mai existat două încercări de a transplanta utere, una în Turcia şi alta în Arabia Saudită, însă ambele experimente au eşuat. Oamenii de ştiinţă din Marea Britanie, din Ungaria sau din alte ţări plănuiesc intervenţii similare, însă eforturile suedezilor sunt în stadiul cel mai avansat.

„Acesta este un nou tip de operaţie. Nu avem manuale pe care să le consultăm“, mărturiseşte doctorul Mats Brannstrom pentru „Associated Press“ (AP). Brannstrom este şeful departamentului de Obstetrică şi Ginecologie de la Universitatea din Gothenburg şi este şi cel care a condus această iniţiativă. În cursul lunii viitoare, doctorul, împreună cu echipa sa, va conduce prima conferinţă despre cum se realizează transplanturile de uter, plănuind să publice şi un raport ştiinţific despre eforturile sale.

Mats Brannstrom a spus că cele nouă femei care au suferit transplantul de uter se simt bine. Multe dintre ele au avut ciclu la şase săptămâni după operaţie, acesta fiind un semn că uterele sunt sănătoase şi funcţionale. O singură femeie a suferit o infecţie a uterului şi altele au avut episoade în care organismul lor a respins transplantul, dar niciuna din ele nu a avut nevoie de terapie intensivă îndelungată după efectuarea operaţiei. Toate au părăsit spitalul în câteva zile, spune dr. Brannstrom. Identitatea celor nouă femei nu a fost făcută publică.

Transplanturile au început în septembrie 2012, iar donatorii au fost mamele sau alte rude ale pacientelor. Echipa de specialişti a plănuit, iniţial, zece transplanturi, însă una dintre femei nu a putut continua din cauza unor probleme medicale preexistente, a declarat pentru AP purtătorul de cuvânt al spitalului, Krister Svahn.

Operaţiile de transplant nu au conectat uterele de trompele uterine ale femeilor, astfel ele nu vor reuşi să rămână însărcinate în mod natural. Însă toate femeile sunt fertile, ovarele lor producând, încă, ovule. Înainte de intervenţia chirurgicală, femeilor li s-au recoltat ovule şi s-au format embrioni prin tehnica fertilizări in-vitro. Embrionii au fost îngheţaţi şi doctorii plănuiesc să le transfere în uterele transplantate, dându-le posibilitatea femeilor de a rămâne însărcinate şi de a duce sarcina la termen.

Tehnica este controversată

Tehnica folosită de specialiştii suedezi este, oarecum, controversată din cauza folosirii de donatori vii. În Marea Britanie, medicii plănuiesc să realizeze acelaşi tip de transplant, însă folosind utere de la femei decedate.  

Acelaşi lucru l-au realizat specialiştii din Turcia: au folosit un uter de la o persoană decedată. Totuşi, anul trecut, medicii turci au anunţat că pacienta lor a rămas însărcinată, dar a suferit un avort spontan la doar două luni de la concepţie.

Medicii din Arabia Saudită s-au folosit de un donator viu şi au realizat primul transplant de uter în 2000, însă uterul a trebuit scos după doar trei luni din cauza unui cheag de sânge.

„Mats a făcut un lucru extraordinar şi înţelegem perfect de ce a ales această cale. Însă noi suntem îngrijoraţi cu privire la donatorii vii“, spune doctorul Richard Smith, şeful secţiei de transplanturi uterine din Marea Britanie. El a comparat această intervenţie cu o histeroctomie radicală (înlăturarea tuturor organelor reproducătoare ale femeii), „însă este nevoie de recoltarea unor mai multe vase de sânge din jurul uterului pentru a asigura fluxul sanguin, acest lucru mărind riscul de complicaţii în cazul donatorului“, spune dr. Smith.

„Principala mea preocupare este dacă bebeluşul conceput astfle va primi hrana necesară prin placentă şi dacă fluxul sanguin va fi îndeajuns de bun“, continuă medicul englez.

Transplanturi cu perioadă de valabilitate

După maxim două sarcini, uterele vor fi scoase pentru ca femeile să nu mai fie nevoite să ia medicamente pentru a împiedica respingerea organului transplantat. Aceste medicamente pot cauza hipertensiune, diabet şi pot chiar creşte riscul de anumite tipuri de cancer. 

Dr. Smith susţine că datele furnizate de femeile care au suferit transplanturi de rinichi şi care au folosit aceleaşi medicamente anti-respingere nu sugerează că bebeluşii lor sunt supuşi unui risc mare din cauza lor.

Dr. Brannstrom a avertizat, totuşi, că e posibil ca uterele transplantate să nu poată menţine sarcini, cu toate că el este optimist. „Acesta este un studiu. Le oferă posibilitatea femeilor să aibă un copil, însă nu există garanţii. Însă, cu siguranţă, ele aduc o contribuţie mare în ştiinţă“, conchide dr. Brannstrom pentru AP.

Citeşte şi:

Copii perfecţi din punct de vedere genetic. Unele tehnici de testare există şi în România

Medicina a evoluat atât de mult în ultimii ani, încât astăzi este posibil ca viitorii părinţi să aleagă, la fertilizarea in vitro, numai acei embrioni care sunt feriţi din punct de vedere genetic de pericolele cunoscute. Unele dintre testele care identifică „embrionii perfecţi“ sunt disponibile şi în România.

Fertilizarea in vitro, risc de cancer pentru femeile tinere

Procedurile FIV ar putea creşte riscul de tumori mamare în cazul tinerelor de 24 de ani, arată un studiu australian.

Câte kilograme e normal să iei în timpul sarcinii? Prea puţine, pericol pentru copil

Femeile care iau prea mult în greutate în timpul sarcinii riscă să aducă pe lume copii obezi, predispuşi la diabet şi la boli de inimă. Dar extrema cealaltă – prea puţine kilograme luate în sarcină – este şi mai riscantă pentru bebeluş, avertizează specialiştii.