Motivele pentru care peste jumătate dintre medicii rezidenți din România iau în calcul plecarea din țară

Peste jumătate din medicii rezidenți iau în calcul plecarea din România, în lipsa unor oportunităţi profesionale clare, potrivit unui studiu național. După publicarea studiului, Colegiul Medicilor din România a declarat că susține reducerea birocrației, eliminarea influenței politice și accesul specialiștilor în funcții unde pot îmbunătăți sistemul de sănătate.

Potrivit studiului național „Traseul în carieră al medicilor de sănătate publică și management din România de la rezidențiat la angajare”, publicat luni, 6 aprilie, deși 97,6% dintre rezidenți se declară mulțumiți de pregătirea profesională, sunt evidențiate probleme structurale majore, scrie Agerpres.

Printre acestea se numără lipsa locurilor de muncă (43%), incertitudinea pozițiilor din sănătatea publică pentru profesioniștii SPM, birocrația și influența politică în procesul decizional.

Totodată, cercetarea conturează profilul unei noi generaţii de medici care aleg conştient specializarea în sănătate publică şi management sanitar. 58,8% preferă un mediu non-clinic, fiind interesaţi de promovarea sănătăţii (53%), prevenţie (46%) şi management sanitar (36%).

Dintre rezidenţi, 16,5% intenţionează să plece din ţară, 53,6% dau ca posibilă plecarea în funcţie de oportunităţi, 31% vor să rămână în România.

Conform datelor Colegiul Medicilor din România, în septembrie 2025 erau 199 de medici specializați în Sănătate Publică și Management cu drept de liberă practică. În aprilie 2026 sunt 213 astfel de medici și aproximativ 270 de rezidenți în pregătire.

„Universitatea de Medicină şi Farmacie «Carol Davila» din Bucureşti are un rol esenţial în coordonarea pregătirii postuniversitare, alături de celelalte universităţi de medicină şi farmacie din ţară din cadrul Alianţei G6-UMF.

Ca universitate, suntem preocupaţi de formarea medicilor, prin elaborarea şi actualizarea continuă a curriculelor de pregătire în acord cu standardele europene, investiţii consistente în centrele de simulare medicală - ce permit dezvoltarea abilităţilor practice într-un mediu sigur şi controlat - precum şi prin implicarea unui corp profesoral de elită în coordonarea directă a fiecărei specialităţi.

De asemenea, prin parteneriatul academic cu unităţile sanitare, integrăm educaţia medicală continuă cu practica la patul bolnavului, asigurând o tranziţie coerentă de la statutul de absolvent la cel de medic rezident.

Acest model de formare este valabil şi pentru specialităţile preclinice, iar Sănătatea Publică şi Managementul reprezintă un domeniu esenţial pentru organizarea şi funcţionarea sistemului de sănătate, atât la nivel spitalicesc, cât şi în afara acestuia, în zona de prevenţie şi politici de sănătate”, a declarat Viorel Jinga, rectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila”.

Preşedintele Colegiul Medicilor: „Sistemul de sănătate are nevoie de medici specializaţi în sănătate publică şi management sanitar”

Preşedinte Colegiul Medicilor din România, Cătălina Poiană, a declarat că rezultatele studiului evidenţiază o realitate care nu poate fi ignorată: dezvoltarea sistemului de sănătate depinde în mod direct de modul în care este formată şi valorificată resursa umană.

„Sistemul de sănătate din România are nevoie reală de medici specializaţi în sănătate publică şi management sanitar, în special în zona spitalelor şi a prevenţiei.

Colegiul Medicilor din România susţine ferm debirocratizarea şi depolitizarea acestor domenii şi promovarea accesului acestor specialişti în poziţiile în care expertiza lor poate contribui direct la dezvoltarea şi eficientizarea sistemului de sănătate”, a afirmat Poiană.

Studiul „Traseul în carieră al Medicilor de Sănătate Publică și Management din România” a fost realizat în 2025 pe 184 de medici (aprox. 50% din total) și analizează parcursul, motivațiile și dificultățile lor în carieră. A fost realizat de UMF „Carol Davila”, împreună cu ARSPMS și mai multe universități de medicină, cu sprijinul Colegiul Medicilor din România.

Rogobete: „Ani la rând s-au scos posturile din pix, fără o estimare clară”

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete anunță că, începând din acest an, numărul de posturi va fi corelat cu analize demografice și cu nevoile reale ale sistemului sanitar, pe baza datelor privind resursa umană și estimările de pensionare din fiecare specialitate.

„Anul trecut, la rezidențiat, a fost cel mai mare număr de locuri la medicina de familie din ultimii zece ani, tocmai pentru că trebuie închis acest decalaj. Medicina de familie reprezintă fundația sistemului de sănătate. Este la fel de importantă cum este componenta de ambulatoriu de specialitate. Eu cred că această diferență a numărului de posturi poate fi reglată în timp”, a afirmat ministrul Alexandru Rogobete, în cadrul Healthcare Forum „Adevărul”.

„O să spun ceva ce o să supere pe mulți. Ani la rând s-au scos posturile din pix, fără o estimare clară, fără să știm câți doctori vor ieși la pensie în următorii cinci ani pe fiecare specialitate, fără să ții cont de aceste date demografice absolut esențiale”, a precizat Rogobete.

Peste 10.000 de candidați au participat la examenul de rezidențiat din 2025

Peste 10.000 de candidaţi s-au înscris pentru a susține examenul de intrare în Rezidenţiat în 2025. 

O statistică făcută de HotNews arată că din rândul primilor 200 de rezidenți, 47 de candidați au ales cardiologia, iar 33 s-au orientat către dermatovenerologie și chirurgie plastică. 

Un singur candidat a ales chirurgia generală, șase au ales Anestezia și Terapia Intensivă (ATI), iar alte specialități chirurgicale au fost alese sporadic: obstetrică-ginecologie de cinci candidați, oftalmologie de patru, neurochirurgie de doi și ORL de doi.