Monoxidul de carbon, un ucigaș tăcut. Medic: „Cazurile din urban sunt de opt ori mai multe față de cele din rural”

Medicul Tudor Ciuhodaru atrage atenția că „monoxidul de carbon, un ucigaș tăcut”, iar numărul intoxicațiilor este îngrijorător de mare în fiecare an. Cazurile din urban sunt de opt ori mai numeroase față de cele din rural, susține medicul.

„Atenție, monoxidul de carbon e un ucigaș tăcut. Numărul acestor intoxicații crește în această perioadă. O pacientă din satul Crucea nu a mai putut fi salvată, iar soțul a ajuns la spital în stare critică. O sobă defectă a provocat această tragedie. Intoxicația cu monoxid poate fi letală!”, a  transmis dr. Tudor Ciuhodaru, pe Facebook.

Potrivit medicului Tudor Ciuhodaru, copiii sunt primii și cel mai sever afectați. Gravitatea e influențată de concentrația de gaz de toxic și de durata expunerii.

„Intoxicațiile se produc prin inhalarea de gaze toxice produse de surse de încălzire (cu deficiențe) lăsate nesupravegheate (mai ales pe durata nopții!)”, explică dr. Ciuhodaru.

Simptomele intoxicației cu monoxid de carbon

Simptomele sunt extrem de variate și nespecifice: dureri de cap, greață, vărsături, astenie, vertij, tulburări de echilbru, respirație dificilă, puls accelerat, somnolență, convulsii, comă.

„Rețineți! Avertizăm, din nou, asupra riscurile majore ale încălzirii la aragaz, mai ales pe durata nopții, precum și de necesitatea verificării periodice a surselor de încălzire. Pe o statistică parțială utilizarea necorespunzătoare a aragazului provoacă cel puțin 20% din intoxicațiile cu monoxid”, susține medicul.

Numărul acestor intoxicații se menține îngrijorător de mare (tratăm cel puțin 100 de cazuri anual) mai ales că „mulți factori de risc ai acestui tip de intoxicații pot fi controlați și corectați (un alt motiv pentru introducerea educației pentru sănătate și a noțiunilor de prim ajutor ca materie obligatorie de studiu în toate școlile din România, așa cum prevede proiectul meu de lege)”.

Medicul mai dezvăluie că numărul cazurilor din urban sunt de opt ori mai numeroase față de cele din rural, probabil din cauza „utilizării necorespunzătoare a aragazului sau a centralei de apartament drept sursă de încălzire”.

În mediul rural, o atenție crescută trebuie acordată sobelor de lut crăpate sau improvizate precum și modului în care acestea sunt folosite.  „Riscul de intoxicatie crește atunci când se introduc prea multe lemne, cărbuni sau deşeuri vegetale, care scot fum și duc la acumularea de gaze în timpul nopții. De aceea a stinge focul din sobă înainte de culcare înseamnă doar o minimă măsură de precauție menită să protejeze vieți”, susține dr. Ciuhodaru.

În ce constă primul ajutor. Medic: „Sunați după ajutor de urgență!”

Primul ajutor constă în principal în scoaterea pacientului din mediul toxic și administrarea de oxigen, dar fără a pune salvatorul în pericol: „sunați după ajutor de urgență; nu încercați niciodată să salvați o persoană intoxicată fără să-i anunțați mai întâi pe alții; evacuați gazele toxice, deschideți larg ferestrele sau ușile; verificați dacă este sigur să intrați; evitați gazele inflamabile, nu utilizați instalația electrică și nu aprindeți vreun chibrit/brichetă (risc de incendiu sau explozie); respirați de câteva ori înainte de a intra, după ce intrați încercați să vă țineți respirați, țineți o batistă udă la nas și la gură”.

După ce ați salvat persoana de pericol, verificați și monitorizați căile respiratorii ale persoanei, respirația și pulsul. Puteți administra oxigen (antidot) sau analeptice respiratorii, susține dr. Ciuhodaru. 

„Dacă este necesar începeți maneverele de resuscitare. Chiar dacă persoana pare a se simți bine, solicitați ajutor medical”, concluzionează medicul.