Mituri despre dependenţa de fumat

Dependenţa de fumat este o boală cronică. Mulţi nu înţeleg acest lucru şi dau greş în încercarea de a renunţa la fumat. Găsesc atunci tot felul de scuze mai mult sau mai puţin credibile şi astfel apar numeroase mituri despre dependenţa de fumat. Le spulberăm cu ajutorul medicului Magdalena Ciobanu, coordonatoarea Centrului pentru renunţarea la fumat.

Dependenţa de fumat este dată de nicotină, drog care intră în compoziţia tutunului. De altfel, nicotina creează un mecanism de dependenţă asemănător drogurilor de mare risc precum heroina sau cocaina. De aceea, dependenţa de nicotină este una dintre cele mai dificil de îndepărtat tipuri de dependenţă. Odată instalată, oamenilor le este foarte greu să renunţe. De ce? Nicotina determină modificări la nivel cerebral, care provoacă o plăcere de moment. Tocmai această plăcere de scurtă durată este aceea care îi face pe oameni să îşi dorească să mai fumeze încă o ţigară şi apoi încă una. Odată cu fiecare fum de ţigară, fumătorii inhalează doza de drog, dar pe lângă nicotină ajung în organism mii de alte substanţe toxice şi cancerigene.

De ce trebuie să mergi la medic?

„Dependenţa de tutun este o boală cronică. Şi, ca orice boală, cere un tratament medicamentos şi de îngrijire din partea medicului. În România, Programul Naţional Stop Fumat îşi propune să îi ajute pe acei oameni care îşi doresc din tot sufletul să renunţe la fumat şi au nevoie de ajutor de specialitate. O echipă de medici şi psihologi specializaţi în tabacologie, prezenţi în centrele Stop Fumat, stau în slujba celor care vor şi cred că pot renunţa la această boală deosebit de gravă - dependenţa de nicotină. Datele de contact ale medicului şi ale psihologului pot fi găsite pe site: www.stopfumat.eu şi la Tel Verde: 0800878673 (apelabil gratuit doar din Romtelecom) sau la 021 3356920 (tarif normal). În ciuda faptului că, la nivel mondial peste 5 milioane de oameni mor anual din cauza fumatului, dependenţa de nicotină este o boală cronică care poate fi prevenită sau tratată cu ajutor medical de specialitate”, ne-a explicat dr. Magdalena Ciobanu.

Mituri despre dependenţa de fumat: „Îmi este greu să renunţ la tabieturi”

Dependenţa de nicotină are şi o latură psihologică. De multe ori, fumatul este asociat unor activităţi plăcute şi unor momente relaxante ale zilei cum ar fi:

• prima ceaşcă de cafea de dimineaţă;
• pauzele de la muncă sau după activităţi de rutină;
• după masă – majoritatea fumătorilor au o dorinţă mai puternică de a fuma imediat după ce au mâncat;
• consumul de alcool – mulţi fumători sunt de părere că alcoolul şi tutunul merg cel mai bine împreună;
• prezenţa altor persoane, în special dacă şi acestea sunt fumătoare;
• momente de stres – majoritatea fumătorilor obişnuiesc să fumeze în momentele în care se confruntă cu o situaţie stresantă sau cu un nivel ridicat de implicare emoţională;

Aceste obiceiuri, pe care fumătorii le numesc tabieturi, sunt date tot de nicotină, însă există terapii psihologice de scurtă durată cu ajutorul cărora se poate renunţa la ele.

Mituri despre dependenţa de fumat: „Nu mă las de teama efectelor secundare ale medicamentelor”

Medicamentele pentru renunţarea la fumat sunt recomandate de medic persoanelor foarte motivate să se lase de fumat. Dr. Magdalena Ciobanu atrage atenţia că, din păcate, fumătorii îşi pun problema efectelor adverse ale medicamentelor, despre care nu ştiu mai nimic, dar nu se gândesc la efectele nocive ale ţigărilor, care sunt dovedite ştiinţific. Medicamentele reprezintă un ajutor sigur şi important în tratamentul dependenţei de nicotină, dar ele sunt eficace doar când sunt folosite de fumători motivaţi să se lase de fumat şi care şi-au întocmit un plan riguros pentru a o face.

Mituri despre dependenţa de fumat: „Fumez doar o ţigară din curiozitate”

În România, peste 20% dintre adolescenţii cu vârsta cuprinsă între 13 şi 15 ani fumează zilnic (20% fete şi 27% băieţi), potrivit unui raport al Băncii Mondiale. Acelaşi raport arată că probabilitatea ca un tânăr fumător să moară înainte de împlinirea vârstei de 60 de ani e de 107 la 1.000. În opinia medicului Magdalena Ciobanu, „abordarea adolescenţilor fumători este o problemă delicată care trebuie să ţină cont de specificul transformărilor ce ţin de vârstă, dar şi de structura personalităţii fiecărui tânăr. La tineri, decizia de a fuma decurge dintr-un complex de factori precum: atitudinea, normele sociale, presiunea socială şi propriile convingeri”. Tinerii asociază fumatul cu imaginea de sine favorabilă, cu acceptarea şi apartenenţa la un grup, cu maturitatea. Fumatul se asociază cu ideea de „a fi cool”. Numai că de la o ţigară fumată din curiozitate sau pentru a fi cool se ajunge la dependenţa de nicotină.