Liste lungi de așteptare la un spital din România unde roboții sunt la putere. „Doi ani m-au întors cu cearșaful”

Bolnavi cu afecţiuni neuromotorii vin din toată ţara să se facă bine la Iaşi cu ajutorul roboţilor. Este singura unitate de profil din Moldova, motiv pentru care listele de așteptare sunt lungi.

Spitalul de Recuperare din Iași, o unitate sanitară unde anual sunt tratați pacienții din toată Moldova și unde, fiind singura unitate de profil din această parte de țară, listele de așteptare sunt foarte lungi. Iar acestea s-au mărit și de când în spital a fost implementat un proiect de robotică medicală.

„Obiectivul fundamental al oricărui tratament de recuperare este creșterea calității vieții pacienților afectați. De foarte multe ori avem nevoie și de suportul tehnologiile robotizate. Secția noastră dispune de o astfel de tehnologie”, subliniază dr. Georgeta Zugravu, șef Secția de Recuperare.

Astfel, bolnavii cu afecţiuni neuromotorii și musculo-scheletale vin aici să învețe să meargă din nou sau să își recapete forța în brațe. Cu ajutorul specialiștilor din spital, dar și al roboților, pacienții au speranță pentru o viață normală.

Robotul este salvarea

La unitatea medicală din Iași vin, anual, mii de pacienţi să îşi caute şansa la o viaţă normală. Cu ajutorul tehnologiei avansate, dar şi al specialiştilor de aici, mulţi dintre cei ajunşi la spital în scaunul cu rotile reuşesc, după ani de tratament, să păşească din nou singuri.

În sala roboţilor, forfota începe de la prima oră. La prima vedere, pacientul pare că se joacă. În timp ce se relaxează, însă, el lucrează pentru a-şi recupera mobilitatea mâinilor. Aşa sunt făcuţi bine bolnavii care ajung în secţia de Recuperare Neuromotorie a Spitalului de Recuperare din Iaşi.

Aparatele sunt ajutoare de care se prind şi cu dinţii pentru a se recupera. Bolnavi sunt mulţi, iar lista de aşteptare este și ea la fel de lungă. Anual, mii de pacienţi vin la Iaşi pentru recuperarea cu ajutorul roboţilor. În medie, într-un an, în Spitalul de Recuperare Iaşi se internează aproape 17.000 de pacienţi. Sunt aproape 10.000 de spitalizări la zi şi peste 30.000 de consultaţii în ambulatoriu.

„Fără lipsă de modestie, vrem să vă spunem că am fost, din cunoștințele mele, primul spital de stat din România care a beneficiat de această terapie robotizată”, subliniază dr. Raluca Oana Bârzoi, șef Secția de Recuperare Neuro-motorie din cadrul Spitalului Clinic de Recuperare Iași.

16 zile cât o viață

Pe parcursul celor 16 zile cât durează cura, bolnavii au un program bine stabilit. O şedinţă cu unul dintre roboţi poate dura şi 30 de minute. Au nevoie de ele în special cei cu atac vascular cerebral, pentru care recuperarea clasică dă rezultate foarte greoi.

„Avem pacienţi cu rezultate foarte bune pentru că lucrăm foarte mult cu ei”, spune Cristina Zaharia, fiziokinetoterapeut.

În sala de kinetoterapie, un robot unic în România simulează urcarea scărilor. Îi ajută pe cei imobilizaţi în scaunul cu rotile să stea din nou în picioare şi îi reînvaţă să păşească.

„La pacienţii neurologici cel mai important lucru este punerea în ortostaţiune, adică statul în picioare. Din acest punct de vedere, robotul face minuni pentru că ne uşurează extraordinar munca”, afirmă Ilona Niţică, fizioterapeut.

„Am reuşit să lărgim plaja de patologie în aşa sens că putem lua pacienţi cu deficite motorii grave, inclusiv politraumatizaţi, făcând o recuperare care este, într-adevăr, compatibilă cu tot ce se întâmplă în Europa de Vest”, spune Smaranda Miu, medic de recuperare în cadrul Spitalului de Recuperare, Iaşi.

„Simt fiori la picioare. Doi ani m-au întors în pat cu cearşaful”, spune Tereza Moraru, pacient. Pentru oameni ca ea, robotul este salvarea.

Unul dintre scopurile folosirii aparaturii robotizate este scăderea necesarului de oameni, spun chiar reprezentanții unității medicale din Capitala Moldovei. În momentul în care, ipotetic, un kinetoterapeut ajunge să poată supraveghea trei roboți activi în ședințele de recuperare cu pacienții, atunci, potrivit specialiștilor, se poate spune că face mai multă treabă decât trei kinetoterapeuți care lucrează direct cu pacienții.