Sistemul public de sănătate este în topul subiectelor fierbinți pe agenda publică din România. Despre "regulile jocului" din acest în sistem vorbește dr. Vasile Cepoi, fost Ministru al Sănătății.

Este esențial echilibrul între interesele pacienților, furnizorilor de servicii medicale și sustenabilitatea sistemului pe termen lung.

Adv: Aveți o mare experiență, ca medic, ca fost director al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și fost Ministru al Sănătății. Cum se măsoară eficiența unui sistem public de sănătate?

Răspuns: Simplu spus, sănătatea publică e ca un "gardian" care veghează ca toți oamenii dintr-o comunitate să trăiască într-un mediu sănătos și sigur. Un sistem public de sănătate eficient este acela care asigură accesul echitabil tuturor cetățenilor la servicii medicale de calitate, la un cost rezonabil. Eficiența unui astfel de sistem se măsoară prin capacitatea de a răspunde nevoilor pacienților, prin adaptabilitatea la schimbările demografice și tehnologice și prin capacitatea de a oferi soluții proactive la provocările de sănătate ale populației, având în vedere interesele atât ale beneficiarilor, cât și ale finanțatorului.

Adv: Cea mai nouă ediție a Barometrului de Sănătate Publică arată că doar 27% dintre români afirmă că își pot aminti măsuri propuse de guvernele din ultimii ani privind Sănătatea. Care trebuie să fie criteriile de la baza politicilor de sănătate publică?

Răspuns: Politicile publice sunt decizii și acțiuni luate de guvern sau de instituții publice pentru a rezolva problemele sau îmbunătăți situații din societate. Gândiți-vă la ele ca la "regulile jocului" stabilite pentru a ne asigura că lucrurile funcționează bine pentru toți, de la educație și sănătate, până la transport și mediu. Politica sectorială din sănătate include criterii precum: nevoile de sănătate ale populației, costurile asociate intervențiilor, eficacitatea și eficiența soluțiilor propuse, impactul social și economic, precum și opiniile și preferințele comunității.

Implicarea comunității în deciziile politice mărește acceptarea și eficiența acestora. Comunitățile pot evidenția nevoi specifice și valori culturale ce influențează implementarea politicilor. Dând comunității un rol activ, aceasta simte responsabilitate și poate oferi soluții locale și feedback despre impactul politicilor. Prin considerarea și integrarea opiniilor și preferințelor comunității, politicile de sănătate publică devin nu doar mai eficiente, dar și mai relevante și acceptate la nivel local. Este esențial să se realizeze un echilibru între interesele pacienților, ale furnizorilor de servicii medicale și ale finanțatorilor, asigurând în același timp sustenabilitatea sistemului pe termen lung.

Adv: Cum ar trebui se fie integată inovația în politicilor publice în sănătate, în România?

Răspuns: Inovațiile, fie că sunt tehnologice, procedurale sau conceptuale, pot transforma modul în care serviciile medicale sunt prestate, monitorizate și evaluate. Ele pot duce la intervenții medicale mai eficiente, la diagnosticări mai precise, la tratamente personalizate și la o mai bună gestionare a resurselor. Integrarea acestor inovații în politicile de sănătate publică poate crește calitatea îngrijirilor medicale, eficiența sistemului și satisfacția pacienților.

Sensibilizarea și conștientizarea publică sunt vitale și educația trebuie să fie la bază.

Adv: Conceptul de Harm reduction devine global, o strategie de sănătate publică prin care se urmărește reducere a riscurilor. Cum poate România să aplice acest concept vizând fumatul și alimentația nesănătoasă?

Răspuns: Reducerea riscurilor reflectă abordarea pragmatică a realităților comportamentale. Fiecare dintre noi are obiceiuri și tendințe care pot fi riscante și este imperativ să abordăm aceste riscuri într-un mod constructiv. În cazul fumatului, chiar dacă renunțarea totală este ideală, realitatea arată că o tranziție graduală, oferită de alternativele mai puțin nocive, poate fi mai eficientă. Pentru alimentație, accentul trebuie pus pe accesibilitate și cost, având în vedere că acestea dictează alegerile multor persoane. În domenii precum sportul, de exemplu, prevenirea accidentărilor prin echipamente adecvate este mult mai realistă decât restricționarea activităților. În final, soluțiile de reducere a riscurilor trebuie personalizate. Înțelegând nevoile individuale și oferind opțiuni adaptate, creștem probabilitatea acceptării și adoptării acestora. Acesta este adevăratul potențial al abordării centrate pe om în reducerea riscurilor: respectarea autonomiei individuale, oferind în același timp soluții care să protejeze sănătatea și bunăstarea lor.

Adv: Campaniile de comunicare publică au nevoie de implicarea mai multor factori de decizie și conștientizare în rândul societății?

Răspuns: Managementul riscurilor trebuie integrat în toate inițiativele, având la bază educația, datele științifice și implicarea comunității. Sensibilizarea și conștientizarea publică sunt vitale. Educația trebuie să fie la bază, împreună cu promovarea politicilor fundamentate pe date științifice. De asemenea, implicarea activă a comunităților și oferirea de resurse care încurajează alegeri mai puțin nocive joacă un rol fundamental. Spre exemplu, în contextul fumatului, campaniile de conștientizare pot fi dublate de opțiuni alternative, personalizate pentru fiecare categorie de pacienți.

Dar implementarea soluțiilor de reducere a riscurilor nu este lipsită de riscuri, maiales atunci când vizează aspecte comportamentale. Să nu uităm că, spre exemplu, sevrajul nicotinic poate avea un impact profund asupra stării emoționale a unor persoane, determinând, în unele cazuri, dispoziție depresivă. Aceasta înseamnă că, pentru unele persoane, simpla renunțare la fumat poate prezenta riscuri semnificative pentru sănătate.

În alimentație, promovarea unor principii de alimentație sănătoasă fără a realiza condițiile esențiale pentru a oferi alimente sănătoase și accesibile, prin implicarea producătorilor în parteneriate care să susțină aceste politici, este sortită eșecului. În sport, fără o educație consecventă privind importanța echipamentelor de protecție și formarea adecvată în utilizarea acestora, probabilitatea a preveni accidentele scade etc.

Adv: Cum trebuie să abordeze România conceptul de reducere a riscurilor pentru a eficientiza sistemul de sănătate publică?

Răspuns: Absolut, România, ca și alte state, se confruntă cu provocări legate de comportamentele riscante care afectează sănătatea publică. Prin adoptarea unui cadru de reducere a riscurilor și integrarea inovațiilor în acest context, sistemul de sănătate publică poate deveni mai proactiv, mai adaptabil și mai eficient în abordarea problemelor de sănătate. Însă, pentru a avea succes, este esențială implicarea tuturor părților interesate, de la autorități până la publicul larg.