„Creierul digestiv“ influenţează starea de spirit

În stomac şi în intestine avem milioane de neuroni care alcătuiesc sistemul nervos enteric. Nervii digestivi au rol în reglarea motilităţii şi secreţiilor intestinale. Dar ei ne afectează, de asemenea, şi din punct de vedere emoţional.

La nivelul tubului digestiv se găseşte o reţea atât de complexă de neuroni, încât oamenii de ştiinţă au numit-o „al doilea creier" sau „creierul digestiv". Această reţea cuprinde aproximativ 100 de milioane de neuroni, mai mulţi decât în măduva spinării şi decât în sistemul nervos periferic.

În plus, legăturile dintre aceste celule nervoase sunt făcute de aproape aceleaşi substanţe ca şi cele de la nivelul creierului, adică de neurotransmiţători diverşi, cum este, de exemplu, serotonina.

Emoţiile dau „fluturi în stomac"

Deşi principala proprietate a celui de-al doilea creier este de a controla digestia, asimilarea hranei, absorbţia substanţelor nutritive şi eliminarea reziduurilor, neuronii din sistemul digestiv, aflaţi în strânsă legătură cu cei de la nivelul creierului, determină în mare parte starea noastră de spirit.

„O mare parte din stările noastre emoţionale sunt legate de nervii digestivi", subliniază prof. dr. Emeran Mayer de la Universitatea California din Los Angeles. Un astfel de exemplu îl reprezintă aşa-zişii „fluturi din stomac", senzaţie care apare atunci când ne îndrăgostim sau când avem emoţii înaintea unui examen sau unui eveniment important din viaţa noastră. Această senzaţie este de fapt, un răspuns al aparatului digestiv la stresul cauzat de aceste emoţii.

Colonul iritabil, un exemplu

95 la sută din cantitatea de serotonină prezentă în întreg organismul îşi are locul în intestine, spun specialiştii. Atunci când în tubul digestiv se acumulează un nivel prea mare de serotonină, din cauza incapacităţii celulelor intestinelor de a o transporta în afara tractului gastrointestinal, apare sindromul colonului iritabil, care se manifestă prin probleme legate de motilitatea intestinală, prin balonare şi prin durere abdominală.

„Zilnic întâlnim cel puţin un caz de sindrom de colon iritabil. În Statele Unite, această tulburare a devenit principala cauză a prezentării la medicul generalist", explică profesorul doctor Carol Stanciu, preşedintele Societăţii Române de Gastroenterologie.

Odată cu apariţia sindromului de colon iritabil, se creează un cerc vicios, pentru că se consideră că stresul este una dintre cauzele apariţiei acestui sindrom şi, în acelaşi timp, afecţiunea este responsabilă, la rândul ei, de o stare de spirit proastă, serotonina nemaiajungând la nivelul creierului. Este cunoscut faptul că un nivel redus al acestui neurotransmiţător în creier este asociat cu apariţia depresiei.